|
|
|
|
|
#101
26.01.2010, 17:59:29
|
|||
|
|||
dar să ne întoarcem la broaștele noastre că precis or să înceapă concertul, care mai de care... imitând găinile și pisicile... sau cine mai știe pe cine... dar în mediul lor cântă și ele frumos...
pentru că nu se mai știe cine a dat drumul la broaște... întâi o mică recapitulare , frumoasă, pentru lecție, dar mai înainte vocalele și apoi lecțiea propriuzisă de pronunție... perfectă... Last edited by vsovivi; 26.01.2010 at 18:24:03. |
|
#103
26.01.2010, 20:19:38
|
|||
|
|||
|
Citat:
Uite de exemplu cum ii spune D-zeu lui Moise in Exod 34 - 23. ,,De trei ori pe an, toți cei de parte bărbătească să se înfățișeze înaintea Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.,, ,,Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel,, awdone yehhovaw, eloheem yisrawale. awdone = stapan absolul, suveran,... yehhovaw = existent prin sine, auto existenta,... eloheem = este D-zeu la pluralul si folosit in sens comun, normal, obisnuit, des, si este din singuralul eloah (care inseamna D-zeu, divinitate, zeitate si este rar folosit la singural) Sau alt exemplu este Exod 34:14 ,,Să nu te închini înaintea unui alt dumnezeu; căci Domnul se numește gelos, este un Dumnezeu gelos.,, ,,unui alt dumnezeu,, (el, ale = mare, atotputernic,...) ,,caci Domnul,, (yehhovaw) ,,este un Dumnezeu,, (el, ale = mare, atotputernic,...), deci acelasi cuvant. Alt aspect este cum zice ,,Domnul se numeste gelos,,. Domnul nu are un nume ci shame = pozitie, definitie, termen calificativ,... In fine si ptr. crestini suna neobisnuit D-zei, dar gandul crestinului poate sa ii separe sau uneasca, ca persoane. Iar Unul se refera la caracter, felul de a fi,... |
|
#104
27.01.2010, 09:34:36
|
|||
|
|||
|
Prezentarea literelor
Literă Formă finală Nume (însemnătate) Valoare numerică Valoare fonetică ebraica modernă) א alef (bou) 1 mut, /ʔ/ ב bet-vet (casă) 2 /b/, /v/ ג ghimel (cămilă) 3 /g/ ד dalet (ușă) 4 /d/ ה hay (fereastră) 5 /h/ ו vav (cârlig) 6 /v/ ז zain (sabie) 7 /z/ ח chet (perete) 8 /x/, /χ/ ט tet (șarpe) 9 /t/ י yud (mână) 10 /j/ כ ך Kaf-chaf (palmă) 20 /k/, /x/ ל lamed (ham) 30 /l/ מ ם mem (apă) 40 /m/ נ ן nun (pește) 50 /n/ ס samech (stâlp) 60 /s/ ע ayin (ochi) 70 /ʔ/, /ʕ/ פ ף pay-fay (gură) 80 /p/, /f/ צ ץ tsadee (cârlig de pește) 90 /ʦ/ ק kuf (ceafă) 100 /k/ ר resh (cap) 200 /r/, /ʀ/ ש sin-shin (dinte) 300 /ʃ/, /s/ ת tav (semn) 400 /t/ Diacritice și Vocale Datorită conformației sale, alfabetul ebraic nu include litere care reprezintă vocale. Acestea sunt inferate din contextul unui anumit cuvânt alcătuit numai din consoane. Totuși, pentru dezambiguizare și clarificare, sunt folosite semnele grafice cunoscute ca nikudot (sing. nikud), care se amplasează dedesubtul sau deasupra unei litere pentru a marca vocala care îi urmează sau a evidenția o anume calitate a literei respective. Tabelul următor exemplifică amplasarea acestor semne în jurul unei litere din alfabet. Nikud Denumire Explicație (ebraica modernă) בַ patah reprezintă vocala /a/ בָ kamats reprezintă vocala /a/, care este uneori închisă către /o/ בִ hirik reprezintă vocala /i/ בֵ tseire reprezintă vocala /e/ בֶ segol reprezintă vocala /e/ בֹ holam reprezintă vocala /o/ בֻ kubuts reprezintă vocala /u/ בְ shva reprezintă lipsa unei vocale sau vocala /ə/ (ă) בֲ hataf patah reprezintă vocala /a/ foarte scurtă בֳ hataf kamats reprezintă vocala /o/ foarte scurtă בֱ hataf segol reprezintă vocala /e/ foarte scurtă בּ dagesh întărește sunetul consoanei (ex. bet în loc de vet) בֿ rafe slăbește sunetul consoanei (ex. vet în loc de bet); folosită mai frecvent în idiș decât în ebraica modernă שׁ punct shin denotă pronunția literei ש ca /ʃ/ (ș) שׂ punct sin denotă pronunția literei ש ca /s/ și o lecție mică despre înțelepciune și testul. Last edited by vsovivi; 27.01.2010 at 12:22:06. |
|
#107
28.01.2010, 09:55:43
|
|||
|
|||
|
Poi Elohim are semnificația de: Noi Dumnezeu, ca un Nume Sfânt ce reprezintă atât Calea, Adevărul și Viața, cât și o formă a pluralului de respect și politețe... dar nu așa ca o formă fățarnică împrumutată de la cinstirea obligatorie a lui nenia... lui nenia ăla rău ce se arată pe sine mereu înțelept și bun... ca să-l iubești pe el... păcatul... și necredința...
dar să ne intoarcem la Aleph bet vet... să vedem dacă au reținut copiii dar iată că i-a și atras viermișorul răzvrătit în cursă... crezându-se cool... dar din păcate or să ajungă sărmanii cam ca burtetele ăsta... la modă... până atunci, măcar să mai învățam niște cuvinte cu ei... א alef (bou) 1, ב bet-vet (casă) 2, ג ghimel (cămilă) 3, ד dalet (ușă) , ה hay (fereastră), ו vav (cârlig) 6, ז zain (sabie) 7, ח chet (perete) 8 , ט tet (șarpe) 9 , י yud (mână) 10, כ ך Kaf-chaf (palmă) 20, ל lamed (ham) 30,מ ם mem (apă) 40, נ ן nun (pește) 50, ס samech (stâlp) 60, ע ayin (ochi) 70, ף pay-fay (gură) 80, צ ץ tsadee (cârlig de pește) 90, ק kuf (ceafă) 100, ר resh (cap) 200, ש sin-shin (dinte) 300, ת tav (semn) 400 și să vedem acuma cum au fost desenate minimalist prin litere... și cum trebuie pronunțate... și aici și aici și aici și aici lecția mai grea despre verbe și litere... iar acum să tragem o privire paralelă cu aramaica din filme de parcă asta ar fi fost limba Domnului... dar defapt cine știe ce limbă folosea dacă Îi înțelegeau limba toți fariseii... absolut toți... da' toți. un mic-exercițiu de final și apoi cântecul broscoiului scos din cutia cu ispite a buretetelui bob-eLmo... Elmo-ca-ha-ha... Last edited by vsovivi; 28.01.2010 at 11:31:55. |
|
#108
28.01.2010, 12:54:08
|
|||
|
|||
|
defapt mai sus am confundat... roșu cu albastru și a ieșit cam așa că uite-i cum se distrează acum și își râd de mine... profesorul , profesorul de ebraică... cu mașina lui faimoasă... cu... tot, dar te uită și cum iar cântă broscoiul talentat după mine... care din lipsă de ocupație m-a și gogoșificat... pentru că nu s-a lăsat până nu m-a bruiat și încurcat... de tot... și m-a și persiflat...
tot timpul cât am învățat... să cântăm... și să citim din carte... că „cine are carte are parte”-și face... Last edited by vsovivi; 28.01.2010 at 15:15:06. |
|
#109
29.01.2010, 01:45:46
|
|||
|
|||
|
Citat:
De exemplu scrie ,,Să nu ai alți dumnezei afară de Mine.,, ,,dumnezei de aur, argint,, si aici la cuvantul dumnezei este acelasi elohim. |
|
#110
29.01.2010, 12:17:00
|
||||
|
||||
|
Citat:
Ai scris:awdone yehhovaw, eloheem yisrawale. De fapt este vorba de: adon=domn (adonai=domnul meu) yahwe =unul din numele Lui uzat pentru a nu pronunta numele Lui des si degeaba. Elohei Israel= Dumnezeul (poporului) Israel. (Isra-El= cel care sa luptat cu ingerul lui Dumnezeu. Israel este al doilea nume a lui Yacov ,nepotul lui Avraham). In ebraica Elohim este numele Lui din respect si nu are nici o legatura cu pluralul.Cum am mai scris deja,un fel de "dumneavoastra" care fara discute este o forma de pluralinsa numai cu intentia de dare de respect/politete. Nu te supara ca-ti scriu ca VTse poate cerceta numai dupa versia ebraica.LaUniversitatea Ebraica din Ierusalim se gaseste o catedra speciala pentru teologi,preoti,calugari si alti oameni de biserica care invata ebraica in scop de a invata si intelege mai bine cele scrise in VT.
__________________
Cine nu vrea sa imbatraneasca niciodata ,sa aiba grija sa moara tanar... |
 |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| Ce crede religia ebraica despre reancarnare? | maria-luisa | Iudaismul | 12 | 15.06.2011 10:28:23 |
| Limba Ebraica | Marian alias sepis | Generalitati | 5 | 23.03.2011 08:36:55 |
| Limba ebraica a VT. Aplicatie pentru cuvantul Sabat. | AdrianAamz | Din Vechiul Testament | 9 | 08.02.2011 10:02:02 |
| Despre Biblia Ebraica si alte carti | Evreulcelales | Iudaismul | 18 | 27.12.2009 14:06:57 |
| Este limba araba o limba sfânta? | images | Religia Islamica | 2 | 27.05.2007 03:52:45 |
|
|
Mod linear
