Sunt ateu, intrebati-ma orice!

[Dex53]

În prealabil postat de Traditie1

Nu vezi ca faci exact greseala de care ma acuzi pe mine, îti imaginezi diverse lucruri despre Creator.

Raspunsul la întrebarea de ce sa-L slujim e urmatorul: e vorba atât de a-i face pe plac cât si e spre folosul nostru,fiindca El e sursa a tot binele. Trebuie sa facem totul pentru a-I fi pe plac fiindca El e Stapânul. Iar rugaciunea la care te-am îndemnat are si rolul de a-ti limpezi aceste dileme. Daca El exista, te va lumina ce asteapta de la tine. Pâna acum puteai sa te rogi de mai multe ori, cât timp ai scris aceste mesaje dar am impresia ca nu ai facut-o.

Întrebi de ce-L personificam pe Dumnezeu. Pai daca El nu e Persoana (sau Persoane) atunci nu se explica cum de omul este persoana. Dumnezeu nu poate fi inferior omului. Si slujirea

si de unde stii ca el doreste supunere si credinta orbeasca si nu o viata rationala, echilibrata si plina de consideratie fata de semeni.

ai dreptate, imi creez o viziune proprie a unui ipotetic creator, dar si tu faci la fel. nu ai nicio dovada din care sa reiasa dorintele sale adevarate. pana la urma tot la aberatiile biblice apelezi, deci ideea ta conform careia crestinismul nu sta numai in Biblie cade. I rest my case.

[Traditie1]

În prealabil postat de Dex53

si de unde stii ca el doreste supunere si credinta orbeasca si nu o viata rationala echilibrata si plina de consideratie fata de semeni.

ai dreptata, imi creez o viziune proprie a unui ipotetic creator, dar si tu faci la fel. nu ai nicio dovada din care sa reiasa dorintele sale adevarate. pana la urma tot la aberatiile biblice apelezi, deci ideea ta conform careia crestinismul nu sta numai in Biblie cade. I rest my case.

E logic ca cu cât de stradui mai mult cu atât îi esti mai placut.

Consideratia fata de semeni e buna dar nu e suficienta. E drept ca Biblia slujeste de suport teoretic dar mai este ceva, experienta cotidiana, mustrarile de constiinta în urma faptelor rele, modul cum lucreaza gândurile, observatia ajutorului lui Dumnezeu permanent. Acestea nu sunt subiective, a trai ignorându-le este împotriva cursului firesc al vietii, duce la o pierdere a vitalitatii iar cazul pacatelor grave la dezumanizare, distrugerea vietilor.

Deci traiul potrivit poruncilor divine este cel mai sanatos si firesc iar aceasta "coincidenta" împreuna cu mesajul evangheliei care vorbeste de un Dumnezeu viu, de iubire si alte lucruri filozofice înalte face ca nivelul îndoielilor sa fie depasit.

Dar întâi trebuie sa vrei sa crezi, nu sa astepti dovezi.

[ory]

Trebuie sa vrei ca sa crezi, dar trebuie sa mai si simti, fiindca, uneori pare atat de rigid acest act de vointa, incat pare sa nu merite multa importanta in unele situatii, mai ales in cele ce tin de interiorul fiintei noastre. Exista multe motivatii concrete, fizice, care trebuie sa ne determine spre crezamant, insa simtirea si pasiunea este cea care da suflet si sens pofund acestui act.
Sa obligi pe cineva doar prin actul de vointa ca sa creada, este ca si o casatorie de conventie, mai ales de conventie al partilor neimplicate cum era in vechime cu, casatoriile aranjate de parinti.
Nu putem trai fara iubire, nu putem trai fara iubirea si respectul fata de semenii nostri, tot astfel nu putem sa credem doar pe considerentul unor legi reci, daca Dumnezeu nu sadeste in om firmitura mareata de simtire si atasament.
Priviti la indragostiti, cata forta detin, uneori pare supranaturala, cate obstacole depasesc doar pentru sentimentele care-i domina, de cate sacrificii sunt capabili, fizice si sufletesti, pentru a fi si a ramane alaturi de cei dragi. Priviti la dragostea unei mame, nimic nu se compara cu dragostea unei mame...de aceia inteleg de ce Dumnezeu ne iarta atat de mult, ne iubeste atat de mult, fiindca copilul ( omul ) nu v-a intelege niciodata pe deplin aceasta iubire parinteasca.