Alimentatia, sufletul si trupul omului

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de ory

Nu stiu , mi se pare, totusi, putin irationala aceasta tendinta a celor credinciosi de-a posti drastic, dupa care sa se abuzeze de alimentele pe baza de carne, reprezinta, practic un soc pentru stomac si pentru metabolism . Am intalnit deseori astfel de persoane, care, dupa un post spun ; " nu-mi mai trebuie cartofi langa friptura, caci m-am saturat de legume..."

Este foarte adevarat ca stresul ingrasa, bine-nteles, efectul acestuia asupra organismului, lipsa de magneziu si de calciu duce la o ingrasare irationala , chiar daca nu se abuzeaza de mancare, metabolizandu-se haotic si nesanatos orice aliment. Este si partea cealalta prin care, datorita stresului se abuzeaza de mancare si astfel se ajunge la ingrasare.
Trebuie sa asociem intotdeauna alimentele grase , sau alimentele grele pentru ficat, cum sunt carnea de porc ...in general carnea trebuie neaparat asociata cu legume pentru a fi digerata asa cum trebuie si asimilata de metabolism mult mai sanatos, ca sa nu mai vorbim de colon care apar in urma consumului de carne si alte alimente cu continut ridicat de toxine.
Asadar, un post nu rezolva abuzul de mancare pe o perioada indelungata, dar poate asigura o detoxifiere benefica si o usurare evidenta a organismului.
In manastire multi se ingrasa in post si acest lucru se datoreaza mancarurilor de post, dar care abunda in ulei, a imbuibarii datorita nesatului pe care-l da mancarea de post...deci, nu pare atat de rational daca nu prezinta si o educatie pe masura.
Echilibrul reprezinta calea care confera sanatate organismului, iar metabolismul poate prezenta disfunctii si boli, exact ca orice organ, drept pentru care el trebuie tratat cu multa atentie si pe langa nutritie, roluri la fel de importante in sanatatea organismului il au miscarea si odihna. Practic ele sunt cele trei cai prin care se asigura sanatatea integrala a organismului, bine-nteles, pe langa genetica acestuia.
Cred ca alimentatia poate contribui si la subrezirea psihicului unui individ, dupa cum spunea Traditie mai sus, fiindca este vorba, pana la urma de substantele pe care le ingeram si cu care se hraneste insasi creierul nostru, motorul fiintei noastre, si sangele care le transporta.
Cineva spunea pe-aici ca postul nu reprezinta si o sursa de regim si rationament alimentar pentru detoxifiere.
Ba, eu cred ca si cu acest scop a fost dat acesta pentru oameni, pentru ca oamenii, pe langa infranarea propriuzisa au nevoie si de un imbold spiritual pentru a-si echilibra sanatatea, drept pentru care, daca sesizati voi, aceste posturi au o stransa si logica legatura cu perioada in care se realizeaza, respectiv perioadele naturale in care organismul si natura pot corela pentru o asociere sanatoasa si benefica.
Primavara, organismul are nevoie de detoxifiere dupa o perioada de acumulare de grasimi din timpul iernii, timpul rece, asa apare acest post al Pastelui...s.m.d.
Nu cred in vegetarianism ca stare echilibrata de sanatate, ci cred, mai degraba in rationarea tuturor alimentelor, in alternarea acestora si asocierea lor intr-un mod benefic, pentru a nu aparea deficiente de anumite substante vitale, si nici aport prea ridicat in ceea ce priveste alte substante . Exista boli care au aparut in urma vegetarianismului strict, care, de altfel, s-au si transmis genetic.
Vorbesc si din punctul de vedere al faptului ca eu, timp de 5 ani de zile nu am mancat absolut deloc carne, de nici un fel...nu am fost vegetariana, ci lactovegetariana. Nici nu vreau sa-mi inchipui ce inseamna vegetarian.

Dar nu cred ca asa tin postul majoritatea crestinilor...pentru ca nu ii vad pe cei care postesc mai drastic, sa se arunce spre carne ca niste ulii dupa aia...ba chiar organismul se obisnuieste cu o anumita alimentatie. E normal sa mai mananci si carne...dar nu imi imaginez cum s-ar putea consuma carnea fara legume alaturi, o pupla mare de porc in farfurie..si atat!!!

Nu, eu pe asta cu ingrasatul excesiv pe fond de stres...nu o cred nici moarta.Cum sa te ingrasi daca nu mananci, pai e clar ca nu ai ce depune, ba chiar ti se consuma si rezervele...asta daca nu se merge pe sistemul de depozitare al camilelor !

Regula e foarte simpla, mananci-te ingrasi...nu mananci-slabesti!!!!!!

Pai asa curele astea de slabire ar trebui sa aiba efect invers....

[Jane Says]

Eu am observat ca in anii cand nu tineam post (si nimeni din familie de altfel), ma napusteam asupra mancarurilor de Sarbatori (care se pregateau in casa, si inca din belsug chiar daca nu ne era prea clar ce sarbatoream concret) cu mult mai multa "salbaticie", de zaceam pe urma cateva zile toti sa ne refacem.

De cand am inteles un pic mai mult ideea de post si de praznic insa, am ajuns chiar sa simt uneori, la sfarsitul postului, dupa ce am pus in gura primul ou umplut, ceva ca o pierdere inexplicabila. Am ajuns la concluzia ca bucuria Sarbatorii nu consta in "dezlegarea" la dulce, ci e ceva de alta natura, ceva ce nu pot explica, dar ca nu are legatura cu mancarea. Nu e vorba ca de dulcele ar fi pacatos sau nu, ca din cate am citit nu se mai pune asa problema in privinta alimentelor. Cu toate astea, cand primesc dezlegarea dupa un post lung, parca nu mai am entuziasmul la halit pe care-l aveam pe vremuri, ci simt acea pierdere inefabila, putin dulceaga, poate faptul ca pana ieri faceam ceva pentru Dumnezeu iar astazi nu mai fac; si nici nu pun asta pe seama metabolismului schimbat sau mai stiu eu ce.

Si din ce am vazut prin casele oamenilor, mai mult mananca si se simt rai cei care nu au tinut post, pentru ca postul te invata si o oarecare cumpatare, ori cumpatarea nu e o "virtute" care tine numai 6 saptamani, nemaifiind necesara in clipa Sarbatorii.

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de Jane Says

Eu am observat ca in anii cand nu tineam post (si nimeni din familie de altfel), ma napusteam asupra mancarurilor de Sarbatori (care se pregateau in casa, si inca din belsug chiar daca nu ne era prea clar ce sarbatoream concret) cu mult mai multa "salbaticie", de zaceam pe urma cateva zile toti sa ne refacem.

De cand am inteles un pic mai mult ideea de post si de praznic insa, am ajuns chiar sa simt uneori, la sfarsitul postului, dupa ce am pus in gura primul ou umplut, ceva ca o pierdere inexplicabila. Am ajuns la concluzia ca bucuria Sarbatorii nu consta in "dezlegarea" la dulce, ci e ceva de alta natura, ceva ce nu pot explica, dar ca nu are legatura cu mancarea. Nu e vorba ca de dulcele ar fi pacatos sau nu, ca din cate am citit nu se mai pune asa problema in privinta alimentelor. Cu toate astea, cand primesc dezlegarea dupa un post lung, parca nu mai am entuziasmul la halit pe care-l aveam pe vremuri, ci simt acea pierdere inefabila, putin dulceaga, poate faptul ca pana ieri faceam ceva pentru Dumnezeu iar astazi nu mai fac; si nici nu pun asta pe seama metabolismului schimbat sau mai stiu eu ce.

Si din ce am vazut prin casele oamenilor, mai mult mananca si se simt rai cei care nu au tinut post, pentru ca postul te invata si o oarecare cumpatare, ori cumpatarea nu e o "virtute" care tine numai 6 saptamani, nemaifiind necesara in clipa Sarbatorii.

Foarte frumos simtit si exprimat....

[ciprian22]

IN timp am avut multe probleme cu greutatea..Subiectul a inceput sa ma intereseze mai serios de vre-o 4 ani..cand am inceput sa tin regimuri adaptate pentru mine..Rezultatul:destul de ciudat..reusesc sa slabesc destul de mult..cam 20 kg in cateva luni.3-4..mai exact..iar dupa aceea in aproximativ un an le recuperez la loc..Acum sunt in aceasta faza..recuperez:)in vara dupa regim aveam 79 kg..acum am 87..si daca nu fac ceva ma indrept spre 100 cat aveam inainte sa tin regimul..Am observat cateva reactii interesante ..
atat la mine..cat si la cei din jurul meu,pe care vreau sa le impartasesc..
In primul rand metabolismul este individual, pentru fiecare dintre noi altfel..nu exista un regim strict de urmat pentru toata lumea..nu exista oameni grasi care nu mananca...la fel cum nu exista oameni slabi care mananca foarte mult si nu se ingrasa..fiecare are un motiv pentru care da aceasta impresie..spre exemplu..un om gras poate manca putin..dar..daca nu are activitate multa..si pe langa mancarea putina..cam 1000 de calorii pe zi..bea racoritoare...se poate ingrasa haotic..o sticla de 2 l de suc normal din comertz contine 880 de calorii echivalentul la doua fripturi cu cartofi prajiti..iar un adult care nu are activitate ar trebui inmedie sa consume 1300 de calorii pe zi pentru a se mentine..daca mai mananca si seara...mai toata cantitatea grasimi..carbohidrati..glucide..se va depune..iar dimineatza ai va fi din nou foame...daca este slab..de obicei mananca o data in zi mai consistent...are un mod de viatza agitat..si nu mananca seara in general..daca mai si fumeaza..sau consuma alcool nu va avea pofta de mancare..
Este adevarat ca metabolizam mai repede sau mai incet..dar nu este ce-a mai mare problema..
De stres nu ne ingrasam..Ne ingrasam pentru ca avem tendinta de a "gusta"..cand suntem stresati..de a rontai ceva..cateva inghitituri..o bonbonica..un pumn de seminte..o cafea cu 3 lingurite de zahar..sau un pahar de cola consumate regulat..duc la ingrasare..
Cei care aleg un regim vegetarian..trebuie sa fie foarte atenti in echilibrarea continutului dietei..omul NU ESTE VEGETARIAN..Nu avem sistemul digestiv de asa natura incat sa putem fi vegetartieni mult timp..fara sa patim nimic..
Regimurile vegetariene folosesc combinatii de legume..,fructe,tratamente termice toate facute pentru a substitui carnea,lactatele si ouale din alimentatie..dar ele nu pot fi inlocuite mereu eficient..ma refer la perioade lungi de timp..
asa ca cel mai bun lucru pe care-l putem face..este sa nu mai fim lacomi..si sa mancam echilibrat..totul are un rol in alimentatia noastra..conteaza doar in ce cantitate..si cand consumam un anumit produs..Chiar si mancare fast- food are un anumit rol benefic in alimentatie..cei drept limitat..nu de posibilitatile preparatului in sine..ci de reclama care ne indeamna sa-l consumam des..
Postul..din punctu lmeu de vedere nu poate fi numit deacat in proportie de 20 %..curatire trupeasca..si 80% curatire sufleteasca..degeaba postim..daca nu mergem la spovedanie..(cum fac multi).de altfel..degeaba postim..daca nu ne purtam cuviincios..si cu evlavie..degeaba postim..daca in loc de post obisnuit..incercam sa recuperam carnea pe care nu o mancam..cu o "mare" de ulei..Postul aduce acel echilibri in sufletul nostru..La mine..atunci dispare si stresul...stres..care cred ca la calugari..nu exista..pentru ca sunt mai aproape de dumnezeu..asa ca nu-i mai intereseaza prea multe chestii lumesti..care se intampla in jurul lor..sau..le-au lasat in grija lui Dumnezeu..Cred ca asa ar trebui sa fim toti..vad multi oameni care postesc din obisnuinta..sau pentru ca asa trebuie..Eu cred..ca este nevoie sa si simti..ca asa trebuie..Nu infometarea..sau privarea de alimente de origine animala aduce linistea..si apropierea de dumnezeu..ia vine din sufletul..care simte ca trebuie sa-si curete trupul..si in primul rand constiinta..pentru a putea primi impartasania..

PS..cineva mai sus scria ca exista doar pofta..
nu exista doar pofta..organismul chiar cere..este un instinct primitiv..daca avem o carenta in organism..atunci vom avea pofta..de ciocolata..pentru glucide..spre exemplu..

[anna21]

În prealabil postat de Jane Says

Eu am observat ca in anii cand nu tineam post (si nimeni din familie de altfel), ma napusteam asupra mancarurilor de Sarbatori (care se pregateau in casa, si inca din belsug chiar daca nu ne era prea clar ce sarbatoream concret) cu mult mai multa "salbaticie", de zaceam pe urma cateva zile toti sa ne refacem.

De cand am inteles un pic mai mult ideea de post si de praznic insa, am ajuns chiar sa simt uneori, la sfarsitul postului, dupa ce am pus in gura primul ou umplut, ceva ca o pierdere inexplicabila. Am ajuns la concluzia ca bucuria Sarbatorii nu consta in "dezlegarea" la dulce, ci e ceva de alta natura, ceva ce nu pot explica, dar ca nu are legatura cu mancarea. Nu e vorba ca de dulcele ar fi pacatos sau nu, ca din cate am citit nu se mai pune asa problema in privinta alimentelor. Cu toate astea, cand primesc dezlegarea dupa un post lung, parca nu mai am entuziasmul la halit pe care-l aveam pe vremuri, ci simt acea pierdere inefabila, putin dulceaga, poate faptul ca pana ieri faceam ceva pentru Dumnezeu iar astazi nu mai fac; si nici nu pun asta pe seama metabolismului schimbat sau mai stiu eu ce.

Si din ce am vazut prin casele oamenilor, mai mult mananca si se simt rai cei care nu au tinut post, pentru ca postul te invata si o oarecare cumpatare, ori cumpatarea nu e o "virtute" care tine numai 6 saptamani, nemaifiind necesara in clipa Sarbatorii.

Exista o "tiranie" a poftei pe care nu o constientizezi pana nu tii post..
Am observat si eu lucruri ciudate.. ca nu-ti este foame mult timp dupa impartasanie (nu stiu daca se intampla si altora). Pe mine ma uimesc si ma entuziasmeaza aceste lucruri.. ma gandesc ca da, nu cu paine traieste omul :).

[windorin]

În prealabil postat de anna21

Exista o "tiranie" a poftei pe care nu o constientizezi pana nu tii post..

Am simtit si eu asta, de dimineata.

Dupa ce am mancat acasa, urma sa mai gust ceva si la serviciu, pe drum a aparut pofta... pateul cu ciuperci de la patiseria din statia de tramvai. Abia am putut sa nu imi iau, mai ales ca a si intarziat mult tramvaiul. De data asta am reusit, ieri insa... nu. :)

Nu mancam multe de foame, ci doar de pofta.
Este nevoie sa discernem bine intre foame si pofta.

[Adriana-Simona]

Chestia cu postul e mai complexa.
In primul rand fiecare are masura lui. Unii pot sa tina post doar de carne, altii de toate alimentele de origine animala, altii post aspru. Un parinte din Athos ne-a zis mai de mult ca postul trebuie sa-l incepem treptat, si apoi sa vedem unde ne e masura.
Adica prima oara cand postesti sa tii numai de carne, apoi daca il treci cu bine, mergi mai departe la cel de branza, carne, oua, lapte etc... si vezi cat de multi poti.
Trebuie sa existe cumpatare si cu ajunarea!
Tot el ne atragea atentia ca decat sa mancam pateuri vegetale, salam vegetal si alte chimicale si e-uri de post care fac rau corpului, mai bine tinem doar postul de carne si atat.
Acum ca sa nu se simtim apatici si lipsiti de energie trebuie sa mancam sanatos, si cat mai natural. Acusi vin urziciile care au fier si ne rezolva anemia :)
Asta legat de mancare.
Dar conteaza mult si atitudinea. De ce postesti? Ca asa fac colegii de serviciu, ca asa zice parintele, ca vrei sa te dai mare sfant(a), ca ti frica ca te bate Dumnezeu sau... sau ca iti doresti sa iti schimbi viata in bine?
Cei ce o fac doar de imagine (slava de sine) sau frica sunt aspru ispititi de draci, si pana la urma cedeaza, sau raman frustrati privind cu jind la cei ce isi traiesc viata.

Sa nu uitam ca postul nu e doar manacare, ci mai ales exercitiu pentru renuntarea la egoism. Iar asta implica multe, de la modul in care gandim, la locurile unde mergem si tot ce facem. Geaba postim de mancare daca ne uitam la televizor la telenovele sau filme cu batai....

Daca nu miscam ceva in inima, asa incat ea sa se aplece catre dragoste, zadarnice sunt toate.

[florin1966]

În prealabil postat de Adriana-Simona

Chestia cu postul e mai complexa.
In primul rand fiecare are masura lui. Unii pot sa tina post doar de carne, altii de toate alimentele de origine animala, altii post aspru. Un parinte din Athos ne-a zis mai de mult ca postul trebuie sa-l incepem treptat, si apoi sa vedem unde ne e masura.
Adica prima oara cand postesti sa tii numai de carne, apoi daca il treci cu bine, mergi mai departe la cel de branza, carne, oua, lapte etc... si vezi cat de multi poti.
Trebuie sa existe cumpatare si cu ajunarea!
Tot el ne atragea atentia ca decat sa mancam pateuri vegetale, salam vegetal si alte chimicale si e-uri de post care fac rau corpului, mai bine tinem doar postul de carne si atat.
Acum ca sa nu se simtim apatici si lipsiti de energie trebuie sa mancam sanatos, si cat mai natural. Acusi vin urziciile care au fier si ne rezolva anemia :)
Asta legat de mancare.
Dar conteaza mult si atitudinea. De ce postesti? Ca asa fac colegii de serviciu, ca asa zice parintele, ca vrei sa te dai mare sfant(a), ca ti frica ca te bate Dumnezeu sau... sau ca iti doresti sa iti schimbi viata in bine?
Cei ce o fac doar de imagine (slava de sine) sau frica sunt aspru ispititi de draci, si pana la urma cedeaza, sau raman frustrati privind cu jind la cei ce isi traiesc viata.

Sa nu uitam ca postul nu e doar manacare, ci mai ales exercitiu pentru renuntarea la egoism. Iar asta implica multe, de la modul in care gandim, la locurile unde mergem si tot ce facem. Geaba postim de mancare daca ne uitam la televizor la telenovele sau filme cu batai....

Daca nu miscam ceva in inima, asa incat ea sa se aplece catre dragoste, zadarnice sunt toate.

"cand postiti nu fiti ca fatarnicii care-si smolesc fetele sa se arate oamenilor ci fiti veseli spalativa fetele voastre caci tatal cel ce este in ascuns cunoaste faptele cele aSCUNSE"ne indeamna HRIATOS.postul trebuie sa fie facut cu smerenie si sa urmareasca inaltarea sufletului .sf vasile cel mare zice ca postul slabeste trupul dar intareste sufletul .daca tinem post pentru a slabi nu se mai cheama post ci dieta si nu are ca urmare mantuirea . pentru apostim trebuie so facem cu scop religios si impletit cu rugaciune si un exercitiu de ponderare a poftelor si impulsurilor.atunci veti observa ca suntetm mai calmi si mai linistiti trupeste si spiritual mai impacati cu noi Acum trebuie sa experimentam trairea sufleteasca

[costel]

In zadar tine post omul, daca nu vorbeste cu Dumnezeu. Iar daca ajunge sa vorbeasca cu El, incepe sa i se daruiasca. La inceput printr-o mai deasa vorbire, apoi prin mai multe ganduri indreptate catre El, apoi o faptuire dupa voia Sa, ... si uita asa poate ajunge sa se plimbe omul prin lume, asa cum era Moise dupa ce a coborat de pe muntele Sinai - cu o fata ce iradia lumina. Dar ce sa facem, noi ramanem la poalele muntelui si ne ocupam de "turnarea vitelului de aur", de saturarea pantecelui.

[glykys]

În prealabil postat de windorin

Am simtit si eu asta, de dimineata.

Dupa ce am mancat acasa, urma sa mai gust ceva si la serviciu, pe drum a aparut pofta... pateul cu ciuperci de la patiseria din statia de tramvai. Abia am putut sa nu imi iau, mai ales ca a si intarziat mult tramvaiul. De data asta am reusit, ieri insa... nu. :)

Nu mancam multe de foame, ci doar de pofta.
Este nevoie sa discernem bine intre foame si pofta.

Windorin, de asta sufar si eu, de pofta... cat timp stau si astept troleul, imi fac cu ochiul tot felul de tentatii din astea dulci, pateuri, covrigi cu stafide... Dar stii cum te lecuiesti? Cumperi frumos pateul cu ciuperci si il dai de pomana! O sa simti o satisfactie mai mare decat daca l-ai fi mancat tu!