e pacat?

[Valy76]

În prealabil postat de Seraphim7

Daca va voi Dumnezeu sa te duca la slujirea ingereasca,te va anunta indiferent de situatia ta civila,sociala etc.Nu cred ca este pacat ca te-ai casatorit.Dar iti pare rau de acest lucru acum?

Nu imi pare rau ca m am casatorit , dar acum ma gandesc la mantuirea mai multor sufleta pe cand la manastire m ar fi preocupat doar mantuirea mea.

[Marius22]

În prealabil postat de Valy76

Nu imi pare rau ca m am casatorit , dar acum ma gandesc la mantuirea mai multor sufleta pe cand la manastire m-ar fi preocupat doar mantuirea mea.

Ne inselam daca credem ca monahii sunt preocupati numai de mantuirea personala. Ar insemna sa fie mai prejos decat mirenii cu viata de familie.

Stim ca viata monahala este chipul vietii ingeresti. Dupa cum ingerii, potrivit randuielii dumnezeiesti, au in paza oameni, cetati (orase), sau chiar popoare intregi, la fel si monahii poarta in rugaciunile atat pe cei apropiati lor, cat si intreaga lume.

[ory]

În prealabil postat de Valy76

Nu imi pare rau ca m am casatorit , dar acum ma gandesc la mantuirea mai multor sufleta pe cand la manastire m ar fi preocupat doar mantuirea mea.

Ce cugetare egoista !
Dar, stai fara griji, exact pe asta se pune seama in manastire, asa ca ai fost la obiect.
Oricum, nu stiu cat de matur esti, dar cu siguranta trebuie sa inveti faptul ca, cu cat osteneala pentru mantuire este mai mare si implica si grija fata de cei din jur, cu atat si rasplata va fi mai mare.

[Seraphim7]

Nu a cugetat egoist,cred ca ai inteles gresit,probabil vroia sa spuna ca ar fi ocupat doar de MANTUIREA lui,si nu de celelalte desertaciuni,ce spune sfantul Apostol Pavel,,CEL CE ISI I-A FEMEIE CAUTA SA PLACA FEMEI LUI,IAR CEL CE SE DUCE DUPA HRISTOS CAUTA SA PLACA LUI HRISTOS''.Caci cautand mantuirea ta,implicit nu vei putea sa-ti neglijezi aproapele,nu-i vei fi indiferent.Dar nu trebuie neglijata nici sfanta taina a cununiei,caci oamenii din lume pazind-o pe aceasta se vor mantui,insa ravnitori de viata ingereasca nu au ce cauta in lume ca si oameni ai acesteia,ci propovaduind acolo pe Hristos.Cat despre Hristos acesta a fost un propovadiutor al monahismului,in chip tainic desigur,Sf.Prooroc Ilie,Sf.Ioan Botezatorul,apostolii,(Sf.Petru a fost casatorit,deci a fost un act imoral ca si-a lasat femeia pt. Iisus?),toti au trait ca monahii,dar desigur in lume,caci trebuiau sa-l predice pe Hristos.Bazele monahismului s-au pus prin sec.4.

[ory]

Raman la ideea ca a fost o cugetare egoista, oricat de mult ai infrumuseta dumneata acest concept, adevarata viata virtuoasa are in vedere individul alaturi de oameni, osteneala, mai ales fata de cei din jur, astfel s-a prezentat Insusi Mantuitorul langa oameni si pentru oameni.
S-a ostenit pentru ei, i-a ajutat, i-a inteles, i-a mangaiat...in cele din urma S-a dat pe Sine spre Jertfa, iar noi inca ne mai indoim de importanta convietuirii printre oameni.
Domnul a fost si a binecuvantat nunta din Cana Galileii, a inmultit vinul, a vindecat bolnavii,...toate par desartaciuni, dar Domnul le-a dat importanta pentru a invata si noi ca, desi sunt trecatoare aceste lucruri, fac parte din viata noastra si contribuie deopotriva la curatirea sufletului nostru prin calitatea ce le-o conferim.
Ps. , Vali, daca chiar ti-ai face griji ca trebuie sa te gandesti acum si la mantuirea familiei tale, din dragoste nu ti s-ar parea greu si ti-ai purta jugul cu bucurie si demnitate tocmai pentru ca asa a fost voia Lui Dumnezeu.
Pana la urma, de ce te temi, de iubire sau de nepasare ?