Psaltirea in versuri

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Din inima mea toata , Doamne , Te slavesc pe-a vietii cale / Si voi povesti de-a pururi toate lucrurile Tale! / Veseli-ma-voi si foarte ma voi bucura de Tine ; / Numele Tau , Preaanalte ,voi canta cat ma vei tine! / Ca vrajmasii mei de moarte , au fost franti in a lor cale ; / Au cazut ei si pierit-au dinaintea fetei Tale! / Ca a-i pea Tau scaun , Dreptule vsi Prea-ndurate , / Neamurile Tu certata-ai si-a pierit cel far de lege ; / Numele i-ai stins de-a pururi , ca sa nu se mai inchege ! / N-a avut vrajmasul sabii , vatra lui e sfaramata ; / Pomenirea lui pierit-a cu salasul lui odata ! / Dumnezeu ramane-n veacuri si-avand neamuri sa mai bata , / Si-a gatit , Straluminatul ,scaunul de judecata ! / Ca El judeca-va lumea , cu dreptatea Lui cea dreapta , / Dupa pravila Lui sfanta fara seaman de-nteleapta ! / Si-astfel , El este limanul impliatului ce plange / Si cetatea de scapare , celui ce-n dureri se frange / Doar in Tine-si pun nadejdea cei ce stiu de sfantu-ti nume , / Ca Tu nu parasesti , Doamne , pe-ai Tai robi cati ai in lume ! / Cantati Celui ce salasul in Sion si-a pus sub soare : / Alui fapte minunate , spuneti-le-ntre popoare ! / Fiindca El , razbunatorul sangenovat , / Tine minte si nu uita pe cel care L-a strigat ! / Miluieste-ma , Tu , Doamne , Cel ce-n moarte nu-mi duci pasii , / Ci vezi toata umilinta ce-mi aduc mereu vrajmasii ! / Sa strig laudele Tale , celora ce nu sunt morti / Si-i aduna , intru slva-TI , a Sionului Tau porti ! ( VA CONTINUA )

Prabusitu-s-au de-a pururi cei cu suflete haine , / In chiar groapa ce , cu ura , au sapat-o pentru mine , / Iar in latul intins mie pe cararea ce-mi tin pasii , / Nu cazut-am eu , Stapane , ci cazura tot vrajmasii ! / Domnul a facut dreptate , caci ahotarat sa lege / In chiar din mana-i , pe cel rau si far - delege ! / Cada-n iad toti pacatosii , intru veci cuprinda somnul / Toate neamurile-acelea ce uitatu-si-au de Domnul ! / Ca saracul , nu pe veacuri e uitaDumnezeu / Si-a mahnitilor nadejde nu-i zadarnica mereu !... / Scoale , Doamne , ca nu omul cel trufas sa mearga-n cale ; / Neamurile sa le judeci inaintea fetei tale ! / Pune frica peste neamuri , / Sa cunoasca ele toate ca sunt frunze pieritoare ! / De ce , Doamne , stai departe , cand curg lacrimi pe obraz ?... / Pentru ce treci cu vederea , vremurile de necaz? / Cel nelegiuit , trufalnic , urgiseste pe cei mici , / Care-n mreaja lui maeastra , cad ca salbele furnici ! / Pacatosul se madreste , cu-a lui pofte desmatate / Si , camatarind ferice , de la legea Tas-abate ! / In trufia-i , pacatosul ,de nimic nu tine seama , / Dumnezeu in fata-i nu e si pe Dumnezeu nu-L cheama ! / Calea lui , intre minciuna si pacat , mereu se imparte ; / Si de el , caile Tale sun de-a pururea departe , / Iar la cei huliti de dansul , canta cu dispret de moarte ! / Caci in inima lui zice : " Nu voi carunti la tample ! / Si din neam in nem , pe lume , raul n-o sa mi-se-ntample !" / Gura lui poarta blestemul , viclesugul si minciuna ; / Rautate si pierzare , limba lui e totdeauna ! / La-ntuneric el ucide pe nevinovat sub cer ; / Ochii lui pandesc intr-una pe cedl slab , pe cel stingher ! / El , ca leul din hatisuri , intru prada sta la panda , / In capcana lui s-apuce pe cel drept , cu firea blanda ! / El se pitula , se-ndoaie printre brusturi si lastari , / Iar cei slabi , intotdeauna cad in ghearele lui tari ! / Apoi zice-n al sau cuget : " Domnul va uita ce fac ! / Si-a-ntors fata de la mine si n-o sa ma vaza-n veac !" / Scoala , Doamne Preamarite , mana Ta , lovind , Ti-o poarta ! / Pe saracii legii Tale nu-i uita batuti de soarta ! / Pentru ce sa Te huleasca cei fara de legi , nebuni , / Si sa zica-n a lor cuget ca Tu nu Te mai razbuni ? / Dar Tu vezi , ca pururi cauti la tot plansul din tarana , / Fiecarui dupa fapta sa-i platest ca sfana-Ti mana ! / Pururea se-ncrede Tie , cel sarac si cel orfan , / Iar Tu-n veacurile toate le esti sprijin si liman ! / Sfarma , Doamne , bratul urii ! Far-delegii sfarma-i turma , / Ca sa nu mai fie - acestea si pe veci sa-si piarda urma ! / Imparat pe veci e Domnul si slavit cum altu-i nu-i ! / Intru veci paganii piara de pe tot pamantul Lui ! / Doamne-auzi in veci dorinta celor cu credinta-adanca , - / Inima lor o-ntareste : fa-o tare ca o stanca ! / Fa orfanului dreptate , fa dreptate celui frant , / Ca sa nu mai se-nspaimante lutul-om , pe-al Tau pamant .

[cristiboss56]

Eu nadajduiesc in Domnul ! De ce dara voi , mereu , / Fara nici o socotinta , ziceti sufletului meu : / "Fugi in muntii tai degraba , ca o pasare usoara " ! / O'are'n munte sau in Domnul sufletul meu n-o sa moara ? / Drept e ca necredinciosii , arcurile si-au intins , / Pentru ca nevinovatul , sub sageti sa cada-n vins , / Dar cand toate-s rasturnate , ce-ar putea sa faca dreptul ? / Si de viforul sagetii, cum sa-si mai fereasca pieptul ? / Dar deasupra tuturora , este Dumnezeu in cer : / Ochiul Lui e peste toate , si scapare , Lui ii cer ! / Insusi Domnul cerceteaza pe cel bun si pe cel rau , / Dar pe cel rau il ureste si-i sfarama duhul Sau ! / Rau de flacari si pucioasa , foc si vant dogoritor ,- / Iata soarta ce au raii , iata cupa soartei lor ! / Fiindca drept e-n ceruri Domnul , El dreptatea doar imparte / Si cei drepti , sa-I vada fata , vor avea de-a pururi parte !

[cristiboss56]

Dumnezeul meu din slava , in genunchi te rog supus : / Mantuieste-ma pe mine , ca cei cuviosi s-au dus ; / Omenirea toata,- cum e-n razmerita un viespar, - / Adevarul il graieste tot mai greu si tot mai rar , / Fiecare ins aproape , cata-aproapelui sa-ib spuna , / Cu viclenele lui buze , la tot pasul , o minciuna ! / Amuteasca , Doamne , limba cea vicleana , fara oase , / A trufasilor si-a celor care au buze mincinoase , / Piara cei ce vor izbanda , prin barfire si minciuna , / Care cred ca , lacat gurii n-are cine sa le puna ! / " Ma voi ridica acuma , - zice Dumnezeu Preasfantul , - / Pentru lacrimile celor care-n zdrente si-au vesmantul ; / Pentru-adancile suspine ale celor cu trai prost , / Iar pe obiditii lumii pune-voi la adapost ! " / Si-ale Domnului cuvinte sunt curate : ele sunt / Ca argintul ce s-alege , prin topire , de pamant ! / Iar Tu ,Doamne ,le vei tine : peste ele sa nu treci / Si de neamul fara lege, sa ne ocrotesti in veci ! / Caci atunci cand se ridica oameni de nimica sus , - / Cel netrebnic e stapanul , iar cel bun , e rob supus !

[cristiboss56]

Pana canduita-vei , Doamne , pe-al tau rob , in trista-i viata ? / Pana cand iti vei intoarce de la mine a Ta fata ? / Pana cand , in al meu suflet vei ingdureri / Si in inima-mi obida , zi si noapte , azi ca ieri ? / Uita-Te si spune-mi ,Doamne , Dumnezeul meu prea sfant ! / Lumineaza-mi ochii grabnic , ca sa n-adorm de mormant ! / Ca sa nu zica vrajmasul : " Biciuitu-l-am ! ", si nici / Sa se bucure dusmanul ca ma clatin de-al sau bici ! / Caci in Tine mi-e nadejdea si in bunatatea-Ti sfanta ; / De-a Ta mantuire , Doamne , inima in mine canta : / Pentru ca mi-ai facut bine,-Domnului canta-voi Psalt : / "Binecuvantat sa fie numele Celui Preainalt !"

[cristiboss56]

Zis-a cel nebun , in sine :" Nu e nici un Dumnezeu ! " / Oamenii , prin a lor fapte , cad mereu mai jos, mereu ! / Intre ei nu e nici unul care binele sa faca , / Nu-i nici unul plin de mila , ca lui Dumnezeu sa-I placa ! / Dumnezeu din cer priveste pe pamant, mereu,mereu , / Ca sa vada daca vreunul cauta pe Dumnezeu ! / O, dar iata ca pacatul pe pamant e-o larga balta / Si-n ea , plini de stricaciune , toti inoata laolalta ; / Nu-i nici unul intre dansii poleit de-al milei har ; / Binele ca sa-l mai faca,-unul nu mai e macar ! / Oare mintea si-au pierdut-o , in nelegiuire adanca , / Cei ce azi, ca pe o paine pe poporul Meu mananca ? / In a lor fara de lege, nu mai au ei nici o teama ? / Si pe Dumnezeu din ceruri , sa-i indrepte , sa-i indrepte nu-L mai cheama ? / Atunci ei au sa-ngenunche , tremurand de spaima-adanca , / Intre dreptii Lui , cand Domnul rasari-va ca o stanca ! / Cel sarac , in Domnul crede ! Voi ati ras insa de el: / "Cine da-va mantuire , din Sion , lui Israel ? " / Dar cand Domnul va intoarce din robie-al Sau popor ,- / Iacov si tot Israilul , vor slavi pe Domnu-n cor !

[cristiboss56]

Doamne, - dintre muritorii cati traiesc pe-acest pamant , / Cine va putea s-ajunga sus in muntele Tau sfant ? / Cel neprihanit ca floarea ce-o da primavara marul , / Care drept e si graieste , din adancu-i , adevarul ! / Cel ce-n clevetire , limba-i nu si-a revarsat veninul ; / Rau aproapelui nu face si nu-si vrea barfit vecinul ! / Cela-ce dispretuieste pe cei hulitori , mereu / Si-are dragi numai pe-aceia ce se tem de Dumnezeu , / Iar cand face juruinta catre vreun vecin al sau , / Chiar in paguba de-i este , lui nicicand nu-i pare rau ! / Cel ce-n camata argintul niciodata nu si-a dat / Si nici daruri, ca s-apese pe cel drept, el n-a luat ! / Cel care va merge astfel pe-ale vietii lui poteci , - / Ca si muntele de piatra, neclintit va fi in veci !

[cristiboss56]

Apara-ma , Doamne Sfinte ! Sufletul meu Ti--se-inchina / Ca la Tine mi-i nadejdea ! Tu-mi-esti scut si-mi esti lumina ! / Zis-am : " Tu-mi esti Dumnezeul ce-n tot pasul mi-Te-arati , / Si nu-Ti trebuie , Stapane , ale mele bunatati ! " / Catre Sfintii din pamantu-Ti , catre cei ce fug de rele , / Zboara pururi , Doamne Sfinte , toate gandurile mele ! / Idolii tot cresc la numar si pe ei punand temei , / Ratacitii , al lor suflet il dau altor dumnezei , / Insa eu nu le voi duce nici o jertfa pe-asta lume / Si nici buzele-mi vreodata pomeni-vor a lor nume ! / Mostenirea mea si cupa mi-este numai Dumnezeu : / Doamne , Tu pazesti de-a pururi mostenirea ce am eu ! / Loc frumos de desfatare-i mostenirea mea intreaga / Si mai mult ca insi-si ochii , mostenirea mea mie draga ! / Binecuvantat fii , Doamne , Povatuitorul meu ! / Inima mea pan-si noaptea lauda pe Dumnezeu ! / Eu pe Domnul vad de-a pururi inaintea mea mergand , / Si , cat El imi va sta-n dreapta , nu m-oi clatina nicicand ! / Drept aceea , al meu suflet si-a mea inima tot canta , / Iara trpu-mi odihneste pururea sub paza-Ti sfanta ! / Ca Tu nu vei lasa , Doamne , sufletu-mi in iad sa cada , / Nici putreziciunea vietii , cuviosul tau s-o vada , / Ci cararile-nsorite arata-mi-le-vei mie , / Iar al fetii Tale soare , m-o scalda in veselie ! / Si la dreapta-Ti , cu de-a pururi frumuseti de rai in laturi , - / Sufletul , pe vesnicie , Doamne sfinte , sa mi-l saturi !