Poezii preferate...

[LapetiteMoc]

Ultimii arheologi au mai găsit
două căni de lut,
prinse toartă în toartă –
erau înclinate faţă-n faţă,
ca şi cum una pe alta
se iartă.
Gurile lor erau arse
de buzele ce le-au atins.
Din ele au curs
lapte şi miere,
din ele cândva a nins
cu şoapte.
Cele două căni
au fost îngropate de vii –
mai au şi acum răni
şi cioburi lângă ele,
ca nişte copii.
Ultimii arheologi continuă să sape –
dar cănile din nou vor să le-ngroape
pân’ la sfârşitul lumii,
aproape – departe.