femeie insarcinata in post

[Fani71]

În prealabil postat de Dumitru73

Preotul de la biserica unde mergeam eu, impartasea copii de pana la 2 ani la sfarsitul liturghiei, chiar daca au mancat. Pe cei de peste 2 ani care nu se puteau abtine de la mancare ii impartasea in timpul slujbei, cand ajungeau. Nu cere nici unui copil sa ajuneze.

Da, Dumitru, pai solutia asta nu mi se pare corecta pentru ca ii da impresia copilului ca impartasania este un act exclusiv individual. O este si un act comunitar.
Oricum, daca liuturghia incepe la 10, nu prea vad cum poti tine un copil care in general se scoala la 6-7 dimineata nemancat chiar si pana atunci..

Dar in fine, asta nu este discutia noastra. Intr-adevar, si in cazul sarcinii ar trebui sa ne bazam si pe ceea ce simtim ca femei insarcinate. Unele nu au nevoie de carne, altele simt ca le ia cu lesin daca nu mananca.. In timpul sarcinii trebuie sa ne ascultal ci corpul, el simte de ce are nevoie. Nu prea e timpul de abtineri si nevointe... Corpul nu ne mai apartine in aceasta perioada (de altfel asta este o forma de asceza - trebuie sa ne multumim uneori sa fim spectatoare a propriului trup)
Daca avem duhovnic casatorit el va sti si din experienta sotiei aceste lucruri, de altfel.
S-a mai discutat despre asta.

[Dumitru73]

În prealabil postat de Fani71

Da, Dumitru, pai solutia asta nu mi se pare corecta pentru ca ii da impresia copilului ca impartasania este un act exclusiv individual. O este si un act comunitar.
Oricum, daca liuturghia incepe la 10, nu prea vad cum poti tine un copil care in general se scoala la 6-7 dimineata nemancat chiar si pana atunci..

Dar in fine, asta nu este discutia noastra. Intr-adevar, si in cazul sarcinii ar trebui sa ne bazam si pe ceea ce simtim ca femei insarcinate. Unele nu au nevoie de carne, altele simt ca le ia cu lesin daca nu mananca.. In timpul sarcinii trebuie sa ne ascultal ci corpul, el simte de ce are nevoie. Nu prea e timpul de abtineri si nevointe... Corpul nu ne mai apartine in aceasta perioada (de altfel asta este o forma de asceza - trebuie sa ne multumim uneori sa fim spectatoare a propriului trup)
Daca avem duhovnic casatorit el va sti si din experienta sotiei aceste lucruri, de altfel.
S-a mai discutat despre asta.

Nu este corecta absolut. Dar este cea mai corecta.

Referitor la carne. Oricum carnea nu este recomandata pentru hrana fiecarei zile. Daca se consuma de 2 ori pe saptamana este perfect.

[Fani71]

În prealabil postat de Dumitru73

Nu este corecta absolut. Dar este cea mai corecta.

Referitor la carne. Oricum carnea nu este recomandata pentru hrana fiecarei zile. Daca se consuma de 2 ori pe saptamana este perfect.

In fine, aici nu suntem de acord (ca e soltia cea mai corecta) ;-)

Da, de acord cu carnea.

Eu am avut in prima parte a sarcinii o perioada cad daca nu mancam carne in fiecare zi simteam ca nu mananc. Mi-a trecut. Dar asta vroiam sa zic cu ce simte organismul.

[Dumitru73]

În prealabil postat de Fani71

In fine, aici nu suntem de acord (ca e soltia cea mai corecta) ;-)

Da, de acord cu carnea.

Eu am avut in prima parte a sarcinii o perioada cad daca nu mancam carne in fiecare zi simteam ca nu mananc. Mi-a trecut. Dar asta vroiam sa zic cu ce simte organismul.

Si care crezi tu ca ar fi cea mai buna solutia?

[Fani71]

În prealabil postat de Dumitru73

Si care crezi tu ca ar fi cea mai buna solutia?

Sa lase preotul mamele (parintii) sa hotarasca cand anume copilul este destul de matur (fizic si mintal, sau spiritual) ca sa ajuneze inainte de impartasanie.
Copilul mic sa se poata impartasi si dupa ce a mancat, odata cu toata lumea.
Iar invatarea postului si a ajunatului sa se faca treptat.
Oricum eu sunt pentru impartasania deasa, si pentru adulti.

[Dumitru73]

În prealabil postat de Fani71

Sa lase preotul mamele (parintii) sa hotarasca cand anume copilul este destul de matur (fizic si mintal, sau spiritual) ca sa ajuneze inainte de impartasanie.
Copilul mic sa se poata impartasi si dupa ce a mancat, odata cu toata lumea.
Iar invatarea postului si a ajunatului sa se faca treptat.
Oricum eu sunt pentru impartasania deasa, si pentru adulti.

Dar ce te faci cu mamele care sunt mai habotnice decat orice preot care tine cu dintii de canoane? Daca ea crede ca trebuie sa-si tina copilul nemancat pana la sfarsitul slujbei?
Ea oricum nu va face ce ii va spune medicul.

[Fani71]

În prealabil postat de Dumitru73

Dar ce te faci cu mamele care sunt mai habotnice decat orice preot care tine cu dintii de canoane? Daca ea crede ca trebuie sa-si tina copilul nemancat pana la sfarsitul slujbei?
Ea oricum nu va face ce ii va spune medicul.

Ai dreptate, la asta nu m-am gandit..
De obicei insctinctul matern primeaza, sper. Sau instinctul de conservare nervoasa - inchipuie-ti un copil mic tinut nemancat ore in sir, ce urlete scoate.
Ar trebui poate ca preotii sa se gandeasca la aceste eventualitati si sa le spuna ei credincioaselor sa nu tina copiii nemancati, ca postul este pentru mai tarziu.

[scobitoarea]

Defapt ce este postul si ce rol are el? Haideti sa vedem ce ne spune Dumnezeu in biblie cu privire la aceasta. In Isaia tot capitolul 58.

1. Striga în gura mare, nu te opri! Înalta-ti glasul ca o trâmbita si
vesteste poporului Meu nelegiuirile lui, casei lui Iacov, pacatele ei!
2. În toate zilele Ma întreaba si vor sa afle caile Mele, ca un neam
care ar fi înfaptuit neprihanirea si n-ar fi parasit Legea Dumnezeului
sau. Îmi cer hotarâri drepte, doresc sa se apropie de Dumnezeu. –
3. „La ce ne foloseste sa postim” – zic ei – „daca Tu nu vezi? La ce sa
ne chinuim sufletul, daca Tu nu tii seama de lucrul acesta?” –
Pentru ca, zice Domnul, în ziua postului vostru, va lasati în voia
pornirilor voastre si asupriti pe simbriasii vostri.
4. Iata, postiti ca sa va ciorovaiti si sa va certati, ca sa bateti rautacios
cu pumnul; nu postiti cum cere ziua aceea, ca sa vi se auda
strigatul sus.
5. Oare acesta este postul placut Mie: sa-si chinuiasca omul sufletul o
zi? Sa-si plece capul ca un pipirig si sa se culce pe sac si cenusa?
Aceasta numesti tu post si zi placuta Domnului?
6. Iata postul placut Mie: dezleaga lanturile rautatii, deznoada
legaturile robiei, da drumul celor asupriti si rupe orice fel de jug;
7. împarte-ti pâinea cu cel flamând si adu în casa ta pe nenorocitii fara
adapost; daca vezi pe un om gol, acopera-l, si nu întoarce spatele
semenului tau.
8. Atunci lumina ta va rasari ca zorile, si vindecarea ta va încolti
repede; neprihanirea ta îti va merge înainte, si slava Domnului te va
însoti.
9. Atunci tu vei chema, si Domnul va raspunde, vei striga, si El va
zice: „Iata-Ma!” Daca vei îndeparta jugul din mijlocul tau,
amenintarile cu degetul si vorbele de ocara,
10. daca vei da mâncarea ta celui flamând, daca vei satura sufletul
lipsit, atunci lumina ta va rasari peste întunecime, si întunericul tau
va fi ca ziua în amiaza mare!
11. Domnul te va calauzi neîncetat, îti va satura sufletul chiar în locuri
fara apa si va da din nou putere madularelor tale; vei fi ca o gradina
bine udata, ca un izvor ale carui ape nu seaca.
12. Ai tai vor zidi iarasi pe darâmaturile de mai înainte, vei ridica din
nou temeliile strabune, vei fi numit „Dregator de sparturi”, „Cel ce
drege drumurile si face tara cu putinta de locuit”.
13. Daca îti vei opri piciorul în ziua Sabatului ca sa nu-ti faci gusturile
tale în ziua Mea cea sfânta; daca Sabatul va fi desfatarea ta, ca sa
sfintesti pe Domnul, slavindu-L, si daca-L vei cinsti neurmând caile
tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale si nededându-te la flecarii,
14. atunci te vei putea desfata în Domnul, si Eu te voi sui pe înaltimile
tarii, te voi face sa te bucuri de mostenirea tatalui tau Iacov; caci
gura Domnului a vorbit.”