Biserica si discriminarea femeii

[Fani71]

În prealabil postat de Miha-anca

Se pare ca nu e chiar usor... dar facem pe lupul moralist!

...si mai zicea sophia ca nu partea sexuala o intereseaza. Nu stiu atunci de ce se refera unii la aceasta?!? Ea doreste doar "mentinerea respectului in familie". E de inteles, dar nu vad cine o impiedica?!?

Eu cand ii raspund sophiei doar ii zic ca exagereaza si ii zic cum mi se pare mie ca este credinta ortodoxa (caci sigur, pana la urma Dumnezeu stie cel mai bine, nu ma consider atotstiutoare).

Mai bine sa ne vedem de post si sa ne oprim un pic din judecat.
Pluralul nu este numai de forma, ca in postarea ta (caci nu cred ca te consideri si pe tine insati lup moralist). Saptamana viitoare, ca sa nu mai cedez izpitei de a judeca cum fac mereu (in gand cel mai adesea), o sa fac iar post de forum.

În prealabil postat de Fani71

Eu cand ii raspund sophiei doar ii zic ca exagereaza si ii zic cum mi se pare mie ca este credinta ortodoxa (caci sigur, pana la urma Dumnezeu stie cel mai bine, nu ma consider atotstiutoare).

Mai bine sa ne vedem de post si sa ne oprim un pic din judecat.
Pluralul nu este numai de forma, ca in postarea ta (caci nu cred ca te consideri si pe tine insati lup moralist). Saptamana viitoare, ca sa nu mai cedez izpitei de a judeca cum fac mereu (in gand cel mai adesea), o sa fac iar post de forum.

Fani, noua nu trebuie sa ni se para; noi trebuie sa stim, caci avem de unde stii. Si eu stiu, ca tu stii.
Intr-un fel sophia are dreptate, cand spune ca e "neclar; ca nimeni nu stie", caci deja raul nu se mai deosebeste, pentru multi, de bine; este rezultatul dublei gandiri, care este in lume. Parintele Paisie spunea, ca toti suntem supusi acestei influente. Dar nu trebuie sa ne lasam, caci avem Scripturile si pe Sfintii Parinti, care ne ajuta sa stim, nu sa presupunem; nici sa ne dam cu parerea.
Ori daca ne punem o mana ocrotitoare peste niste pareri aberante, emise de cineva, ne facem partasi si este posibil sa ni se ia si noua deosebirea binelui de rau. Aceasta este problema de viata cu care ne confruntam toti, ca stim sa ca nu stim. Sa avem grija ce informatii inmagazinam in noi, caci acestea ne pot deshide poarta iadului. Sa nu spunem astfel raului "da".
Practic aceasta este lupta de supravietuire a credinciosului, a carui rabdare e aprig pusa la incercare acum si in viitor.

[Fani71]

În prealabil postat de Miha-anca

Fani, noua nu trebuie sa ni se para; noi trebuie sa stim, caci avem de unde stii. Si eu stiu, ca tu stii.
Intr-un fel sophia are dreptate, cand spune ca e "neclar; ca nimeni nu stie", caci deja raul nu se mai deosebeste, pentru multi, de bine; este rezultatul dublei gandiri, care este in lume. Parintele Paisie spunea, ca toti suntem supusi acestei influente. Dar nu trebuie sa ne lasam, caci avem Scripturile si pe Sfintii Parinti, care ne ajuta sa stim, nu sa presupunem; nici sa ne dam cu parerea.
Ori daca ne punem o mana ocrotitoare peste niste pareri aberante, emise de cineva, ne facem partasi si este posibil sa ni se ia si noua deosebirea binelui de rau. Aceasta este problema de viata cu care ne confruntam toti, ca stim sa ca nu stim. Sa avem grija ce informatii inmagazinam in noi, caci acestea ne pot deshide poarta iadului. Sa nu spunem astfel raului "da".
Practic aceasta este lupta de supravietuire a credinciosului, a carui rabdare e aprig pusa la incercare acum si in viitor.

Cum asa, pai daca si sfintii isi permit sa aiba pareri proprii cateodata, teleogumene, atunci noi ar trebui sa vorbim mereu ex catedra, in schimb? sa nu spunem si 'cred' sau mi se pare'? Va spunem n,umai 'asee, asee, si-ase o fost' (vorba bancului)?

Eu una nu imi acord acest privilegiu, de a vorbi prin mine numai parerile cele mai oficiale si cele mai verificate. Imi permit si pareri personale. In general incerc sa le marchez cu 'mi se pare', sau 'eu cred ca'. Probabil nu intotdeauna, dar asta il consider un defect (adica probabil mi se intampla sa prezint un lucru ca fiind ortodoxie pura, dar el sa nu fie).

Si nu putem, aici pe forum, fiecare dintre noi, sa ne opunem tuturor greselolor care se scriu. Si uneori mai scriem si in opozitie - ni se pare mai important sa il contrazicem pe unul decat pe altul. Slabiciune omeneasca...

Iarta-ma ca-ti spun, dar ma surprinzi iar si iar cu jumatatile de masura.

[Fani71]

În prealabil postat de Miha-anca

Iarta-ma ca-ti spun, dar ma surprinzi iar si iar cu jumatatile de masura.

Chiar nu inteleg unde vezi tu aici jumatati de masura.
Ca nu ma pun la acelasi nivel cu sinoadele, nu pretind ca am dreptate si ca le stiu si le inteleg pe toate? Asta numesti jumatate de masura??
Tu de exemplu crezi ca tot ce ai scris pe forum trebuie luat ca litera de evanghelie?

În prealabil postat de Fani71

Chiar nu inteleg unde vezi tu aici jumatati de masura.
Ca nu ma pun la acelasi nivel cu sinoadele, nu pretind ca am dreptate si ca le stiu si le inteleg pe toate? Asta numesti jumatate de masura??
Tu de exemplu crezi ca tot ce ai scris pe forum trebuie luat ca litera de evanghelie?

Ma gandeam, ca nu e doar o vorba, ca vom da socoteala pentru fiecare cuvant. O parere nu poate fi universal valabila.

[ory]

Dumneata ai o problema serioasa in ceea ce priveste interminabila ; " veti da socoteala pentru orice cuvant ..."
Crezi ca ai certitudinea veridicitatii si adevarului oricarui cuvant pe care il citesti si ti-l insusesti ca si invatatura , dupa care-l afisezi si celorlalti ?
Chiar ai aceasta certitudine ? !
Uneori mi se pare ca te hazardezi mult prea mult in teorii relative sau, interpretate de-a lungul timpului de terte persoane....sau, doar teorii care, uneori creeaza mai multa confuzie decat siguranta.
Tocmai de aceia, omul prin natura lui, uneori alege involuntar sa le ignore, tocmai fiindca nu are cum altfel.
Devine imposibil sa citim intr-un fel, sa vorbim intr-un fel, sa traim in alt fel si sa ne imaginam cu totul si cu totul alte lucruri despre maria sa desavarsire care nu se intrupeaza niciodata. Aproape niciodata.
Si-atunci, daca despre calitatea cuvintelor este atat de grav cand nu sunt respectate atat de vehement, cum ramane cu cea a duhului care, pare ca nu este atat de grav sa nu o intelegem, sa nu o exprimam ca atare sa nu-l simtim cu adevarat ?
Suntem oameni, avem o natura bine definita si, uneori, mi se pare ca aceasta biblioteca religioasa nu face decat sa ne dezbine de la adevaratele valori capabile sa vina din noi insine...cu eforturi sustinute de noi insine in virtutea constiintei .
Este greu, oricum, iar vorbele raman doar vorbe......le poti asezona cum vrei, dar niciodata nu vor reusi sa exprime adevaratul duh al lucrurilor.
O lacrima incremenita de durere, o teama muta si apasatoare fata de ura pe care am indraznit sa o simtim pentru aproapele, un regret de sine sincer si impovarat de neliniste poate sa faca mai mult decat o carte intreaga de rugaciuni si invataturi.
Credinta, religia omului este ca o iubire....tine de spiritul tau, de profunzimea fiintei tale, sa ti-o insusesti doar din manuale, este ca si cum te-ar invata cineva cum sa iubesti, dincolo de simtirea care te stapaneste si care, de la sine, te coordoneaza spre faptele incununate de iubire.
Nu ai cum sa iubesti documentandu-te doar din carti....dar poti invata cate putin din acestea, esenta ramane insa la latitudinea fiintei tale asuprita de sentimente si simtiri , dar si de rationament, dobandite in mod misterios din vasta definitie umana lasata de Dumnezeu.