singuratatea

[sophia]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Cred ca singuratatea vine din egoism si din lipsa de iubire catre ceilalti si de la cei din jurul tau. Mai e cauzata si de pretentiile pe care le avem fata de oameni; prea multa critica si sensibilitate dusa la extrem. Trebuie sa invatam a-i accepta pe semeni cu bune si cu rele, ca oameni perfecti si prieteni minunati mai rar gasim.

Izolarea este o pregustare a Infernului, asa ca dea Domnul sa nu fim singuri pentru totdeauna. Dar asta depinde de noi, nu?

Nu-i asa. Este de cele mai multe ori tocmai invers. Nu ai oamenii potriviti in jurul tau, nu te poti baza pe ei, nu este nimic reciproc. Si nu noi suntem egoisti, ci cei care cred ca au prea multi oameni jur si prea mult bine si nu se uita la noi.
Exista o singuratate de lume, deci sa nu ai pe nimeni. Si este si o singuratate in suflet, sa nu ai Om (ca cel de la Vitezda).

[eudiana]

Cred ca avem de invatat de la orice om care il intalnim sau care il avem langa noi.

Imi gasesc linistea in rugaciune ...... dar sentimentul singuratatii revine dupa cateva ore ..... sunt incercari care nu reusesc sa le trec.
Ma supara ca nu reusesc sa scap de aceasta patima!

[Noesisaa]

Roaga-te ca sa nu te lase Dumnezeu sa fii singura fara alti oameni in jurul tau. Pe mine ma ajuta intotdeauna.

[eudiana]

Va multumesc pentru cuvintele frumoase !

Dumnezeu sa va bincuvanteze !

[AlinB]

A cauta prieteni interesanti, preocupari, pasiuni diverse poate fi o solutie.
Dar una de suprafata.

E adevarat ca atunci cand repetam cuvintele rugaciunii Dumnezeu coboara un anumit har asupra noastra care ne alina neputintele.

Dar daca aceasta stare de rugaciune este doar una temporara, din cauza slabiciunilor noastre harul slabeste treptat si revenim de unde am plecat.

Nu degeaba se recomanda rugaciunea neincetata, atat prin cuvinte (rugaciunea cea de toata vremea: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueste-ma pe mine pacatosul/pacasatoasa) cat si ca orientare a inimii si a mintii spre Dumnezeu cu dorinta de impreuna glasuire sufleteasca.

Si daca exista cat de cat aceasta ardoare in dorinta de a-L intalni interior pe Dumnezeu, este imposibil ca El sa nu-si faca prezenta la un moment dat.
Si atunci, cum s-ar mai putea vorbi despre singuratate?

[cojanete]

În prealabil postat de eudiana

Va multumesc pentru cuvintele frumoase !

Dumnezeu sa va bincuvanteze !

24 de ani o varsta frumoasa . e timpul sa-ti gasesti sufletul perechie .

[tigerAvalo9]

Ar fi multe modalitati prin care poti sa iti faci prieteni,dar inainte de toate nu uita ca prieten iti este si il ai pe Hristos,pe toti Sfintii,pe toti Sf.Parinti.Comunica pe retelele de socializare(de pe internet)cu oameni sinceri si corecti,fa-ti mereu rugaciunile,ia-ti un animal de companie(e foarte util si te scapa de singuratate,la mine a dat roade in trecut) si viziteaza mult orasul,vezi lumea,fa in asa fel incat sa ai cat mai multe activitati si vei vedea ca timpul s-a scurs repede si ai castigat ceva educativ si benefic.

[windorin]

Singuratatea se infrunta cu virtutile opuse ei.
Comunicare cu oamenii de aproape, comunicare cu Dumnezeu (rugaciune), comunicare cu marii parinti (carti, pelerinaje).

In momentele de singuratate, Domnul este mai aproape decat duhurile necurate ale deznadejdii si ale lipsei de rost.

Ai pace si nu deznadajdui.

[Marius22]

Mi-a ramas in minte un cuvant duhovnicesc al parintelui Dumitru Staniloae in care adancea diverse aspecte ale singuratatii. Parintele a amintit o forma a singuratatii atat de subtila, dar totusi atat de evidenta: "singuratatea omului care n-a facut niciun bine".

Cred ca aceasta este singuratatea cea mai de temut. In fond iadul insusi nu este decat forma abisala a acestei singuratati pe care o simte omul aflat la hotar cu nefiinta. Un hotar insa pe care nu il poate niciodata trece, pentru ca Dumnezeu nu desfiinteaza persoana umana.

[Delalucaci]

Singuratatea este o binecuvantare. In singuratate il putem foarte usor gasi pe Dumnezeu...si atunci cand L-am gasit pe Dumnezeu l-am gasit si pe aproapele, am gasit Biserica. Ca atare oamenii care sufera cel mai putin de singuratate sunt, in general, pustnicii.