Profeții despre România

[AlinB]

În prealabil postat de andreicozia

Atunci cind se vindeau pe sub mina cartile lui pe la biserici si minastiri. Dupa care editurile cind au vazut ca este un ciolan de ros au inceput sa umple piata de ele si evident cei care au "ciugulit" au fost cei care sunt predispusi spre asemenea tendinte militante-fanatice, multe spuse in necunostinta de cauza, tendinte care de altfel nu au nimic comun cu Ortodoxia

Cred ca te grabesti cu concluziile.

Faptul ca au fost interzisa comercializarea unor carti care apartineau de niste edituri probabil neagreate din diverse motive de Patriarhie, nu inseamna ca par. Arsenie ar fi fost "interzis de BOR" asa cum afirmi.

Daca ai totusi alte argumente in directia asta ar fi mai intresant de ascultat decat rafuieli personale cu diversi membri ai forumului, care se pare ca au inceput sa se inmulteasca in ultima vreme.

Daca ne gandim de ex. la cineva ca par. Stanilioaie, categoric n-a fost un teolog. Cel putin nu un teoretician.

Daca esti expert in pictura bizantina probabil ai sa ne spui si noua niste motive pentru care nici frescar n-ar fi fost. Ne mai largim orizonturile.

A scris unele lucruri cu care unii nu pot fi de acord dar eretic nu a fost.

Oricum nu-i bai, daca va fi canonizat nu pentru valoarea teologica a ceea ce a scris va fi canonizat, mai ales ca cine stie ce nu a scris.

Din pacate, au aparut si unele "profetii" care ii sunt atribuite de niste farsori, dar nu cred ca asta e un motiv sa impietam numele parintelui.

Daca tii neaparat la o discutie pe tema erorilor teologice ale par. Arsenie, se poate cred deschide un topic separat, aici fiind vorba de total altceva.

Si n-ar fi rau sa-ti revizuiesti in prealabil ideile deoarece cele doua "agumente" sunt cam subtiri (detaliez daca vrei)
Mai mult chiar, al doilea citat care ti-a cazut greu este o parafrazare a Scripturii si poate totusi n-ai vrea sa te iei la tranta si cu Scriptura in cruciada ta personala anti-ipocrizie-ortodoxa.

Si ceva care sper sa-ti fie de folos, daca macar la Pateric n-ai obiectii:

Încã sunt doua feluri de smerenie, precum sunt sunt doua trufii.
Prima mândrie este aceea când cineva necinsteste pe fratele sau si-i zice cuvinte urate, nesocotindu-l, iar pe sine mai de cinste ca acela crezându-se.

Unul ca acesta de nu se va întoarce îndatã si de nu se va nevoi sã se îndrepte, puþin cate putin cade în cea de a doua mândrie: mândria împotriva lui Dumnezeu, socotind cã tot lucrul bun ce a sãvârsit singur el l-a lucrat, cu mintea si cu înþelepciunea lui si nu cu ajutorul lui Dumnezeu.

Am vãzut, fraþilor, pe cineva odatã intru aceasta ticãloasa stare, cãruia de-i zicea cineva din frati vreun cuvânt, îl scuipa si-i zicea: “Cine esti tu? Nu cunosc decât pe Zosima si pe Macarie”.
Apoi a început sa-i defaime si pe acestia si sã zicã: “nu stiu decât pe Vasile si Grigorie”; iar peste putina vreme si pe acestia a început a-i defaimã zicând: “nu stiu decât numai pe Petru si pe Pavel”. Acestuia I-am zis: “Frate, curând o sã te vad cã-i defaimi si pe acestia”.

Si credeti-mã, peste putina vreme a început sã zicã: “si cine este Petru si Pavel? Nu sunt nici acestia nimic, afara de Sfânta Treime”, iar ,mai pe urma s-a mândrit si asupra lui Dumnezeu si asa s-a îndrãcit.