Citat:
În prealabil postat de Dumitru73
De acord.
Dar de ce faptul ca Einstein era ateu nu are valoare, dar unele declaratii ale sale, care lasa sa se inteleaga ca ar crede in existenta unui dumnezeu, trebuie luate in seama si aduse ca dovezi ale existentei lui Dumnezeu?
|
Pentru ca asa functioneaza creierasul ateu, care-si imagineaza ca, la inaltimi ametitoare ale IQ-ului si cunoasterii stiintifice, nu mai ramane loc pentru credinta. Pentru mine faptul ca nu-sh care geniu si-a marturisit sau nu credinta n-are importanta, pentru ca nu cred ca faith-ului e mai 'valid' sau mai 'adevarat' decat al meu numai pentru ca si-a petrecut toata viata prin laboratoare si scriind jurnale pe caiete cu patratele.
Dar pentru ateii care au tendinta sa faca idol din iQ si stiinta s-ar putea sa conteze :) Poate pentru ei constituie un punct de plecare si se pot gandi, "ma, stia ala ce stia". Bine, inteleg ca nu e Einstein acela, too bad, dar or fi altii, cautati voi alte genii credincioase ca sigur gasiti (hint: Tesla). Si sigur trebuie sa mai fie si de-astia care se ocupa de psihologie si neurobiologie si altii care ar trebui sa fie taticii neuromediatorilor care moduleaza trairea mistica :) si printre ei sunt sigur oameni credinciosi,
in ciuuudaaa tuturor lucrurilor pe care le stiu :> Ca si faza aia cu oxitocina si bondingul, oxitocina neoxitocina, de iubit, tot iubesc :)
Dar astea-s distractii pentru atei in principal, eu asa le vad.