Sunteti cu adevarat crestini?

Sunt crestina. In fata celor de alte credinte nu ma smeresc. In fata lui Dumnezeu trebuie sa ma smeresc. In fata duhovnicului meu de asemenea. Cu el trebuie sa discut in ce masura sunt crestina: cu numele, cu vorba, cu fapta, cate putin din fiecare etc. De aceea, astfel de intrebari nu-si au rostul. Pur si simplu. E problema fiecaruia cat este de crestin.

Pe acest forum bine ar fi sa incercam sa ne intarim duhovniceste unii pe altii. Stie Dumnezeu cum suntem fiecare.

[Zarathustra_revenind]

În prealabil postat de antoniap

Sunt crestina. In fata celor de alte credinte nu ma smeresc. In fata lui Dumnezeu trebuie sa ma smeresc. In fata duhovnicului meu de asemenea. Cu el trebuie sa discut in ce masura sunt crestina: cu numele, cu vorba, cu fapta, cate putin din fiecare etc. De aceea, astfel de intrebari nu-si au rostul. Pur si simplu. E problema fiecaruia cat este de crestin.

Pe acest forum bine ar fi sa incercam sa ne intarim duhovniceste unii pe altii. Stie Dumnezeu cum suntem fiecare.

Imi pare rau dar e destul de vag ce spuneti aici. Nu stiu daca ati citit mesajul cu care am deschis topicul.
Totusi cum adica astfel de intrebari nu isi au rostul?Cu alte cuvinte nu va intereseaza, raportat la ce spune Biblia daca sunteti sau nu in acord cu ea? Sau si mai exact, din faptul ca exista viata dupa moarte nu trageti nici o concluzie?
Imi pare rau, dar in afara de cateva ritualuri ortodoxe, pe care probabil le considerati foarte importante, nu lasati sa se inteleaga ca ati face ceva concret pentru a dovedii in fata Lui Dumnezeu ca chiar credeti.
Oare nu spune Biblia voastra foarte simplu ca credinta fara fapte este moarta? Deci de ce ma rog nu are sens aceasta intrebare? Chiar nu vedeti ca exista si lucruri pe baza carora se poate evalua destul de obiectiv daca chiar credeti sau nu?
Asa ca din nou imi pare rau, dar pentru mine nici dumneavoastra nu sunteti crestina.

[Radu32]

În prealabil postat de Zarathustra_revenind

Nu am sa continui postarile la topicul cu potopul. M-am cam lamurit cam ce si cum in ceea ce ii priveste pe diversi membri ai acestui forum. Deschid asadar un nou topic cu o intrebare capcana (asta ca sa nu mai fiu acuzat de viclenie, iata ca si recunosc ca e o intrebare capcana, dar nu cred ca veti descoperii si care e capcana, daca descoperiti va pierdeti credinta si va recastigati ratiunea).
Deci sunteti cu adevarat crestini? Fireste asta depinde de cum definim crestinismul, de altfel la cat de faramitat este cred ca s-ar putea aproape vorbi despre crestinisme. Dar sa incerc totusi o simplificare prin reducerea la cateva atribute de baza ale crestinismului ( aici sa ma corecteze cineva daca gresesc, dar nu cred totusi sa gresesc in ultimul hal) : credinta in Dumnezeu, credinta in viata vesnica si iubirea de aproape si de Dumnezeu.
Iar eu va spun ca voi nu aveti nici una din acestea. Da, ma puteti ataca acum cat vreti, asta nu va arata ca ati avea atributele enumerate.
Daca ati avea nu credinta cat un munte ci un dram de credinta in Dumnezeu, daca ati crede cu adevarat ca exista un Creator a tot ce exista in primul rand nu v-ati simtii atat de ofensati cand cineva spune ca nu exista. Si in loc sa il atacati cu inversunare unii din voi chiar l-ati compatimii ca el nu a descoperit un lucru atat de pretios precum cel descoperit fara putinta de tagada de voi. Ba mai mult, daca pe langa faptul ca ati crede in Dumnezeu,ati mai crede cu adevarat in viata vesnica si ati avea certitudinea existentei paradisului eu va intreb simplu : ce va mai retine in aceasta viata? Cum puteti sa cautati mereu sa va prelungiti viata aceasta atat de imperfecta, atat de efemera in fond, cand aveti posibilitatea de a avea acces cat mai rapid la o viata infinit mai buna, infinit mai valoroasa decat aceasta?Oare nu spune chiar Mantuitorul ca trebuie sa lasati in urma si frati si surori si sa va duceti crucea pentru a va mantuii?Oare nu spune tot Mantuitorul in atatea randuri ca trebuie sa va pierdeti pe voi insiva pentru a gasi Imparatia Cerurilor?
Si de ce cand moare cineva plangeti? Nu credeti ca exista viata vesnica, sau oare toti cunoscutii vostri sunt atei si ajung in mod sigur in iad?Chiar nu aveti nici un dram de credinta in ceea ce priveste mantuirea macar a unora din oameni. Mai ales voi ortodocsilor, doar faceti si pomeni pentru a fi cat mai siguri ca omul ajunge in rai. Dar tot voi si bociti. Omul ala nu e fericit acolo unde e? Chiar nu puteti sa mai rabdati un numar de ani pana veti ajunge si voi langa el?
Si daca mai adaugam si iubirea de Dumnezeu si de aproapele, atunci tabloul imi pare si mai absurd. Il iubiti voi pe aproapele si pe Dumnezeu? Pai daca L-ati iubii pe Dumnezeu, nu doar ca fiecare gand ar merge catre El, ba mai mult, ati cauta sa muriti cat mai curand pentru a ajunge alaturi de El. Si acum veti sarii toti pe mine ca va indemn la sinucidere. Dar cum puteti sa nu vedeti ca vi se ofera cel mai frumos, cel mai demn si inaltator, cel mai crestinesc mod de a murii mai curand?
Caci puteti oricand in numele iubirii de Dumnezeu sau de aproape sa fiti primii in frontul luptei contra tuturor bolilor, primii acolo unde sunt razboaiele civile, primii acolo unde exista oameni loviti si unde puteti sa fiti la randul vostru loviti. Sau celor carora le place sa propovaduiasca cuvantul Domnului le este mereu deschisa poarta cea stramta a martirajului in tarile islamice.Sau nu spune Biblia ca stramta este calea ce duce la viata vesnica?Iar ceea ce faceti voi nu face toata lumea? E asa o mare virtute crestina sa stai pe un forum sa mai pui cate o intrebare, sa mai dai un sfat, cand ati putea sa va dovediti in fata Celui Preanalt credinta ? Nu va mai ascundeti in spatele argumentelor de genul : Dumnezeu nu se va lasa inselat si va stii ca noi vrem defapt sa ne sinucidem si sinuciderea e un pacat. Asta e o scuza ieftina, oare martirii inceputurilor crestinismului nu si-au dat seama ca vor murii? Ce au facut ei nu seamana pentru mintiile necredincioase si slabe cu o sinucidere? Voi daca imi replicati ceva de genul asta nu faceti decat sa va bateti joc de moartea propriilor vostri martiri.
Unde este asadar trairea voastra, unde este autenticitatea voastra? Stati aici pe un forum, spuneti pilde, discutati daca Isus se scrie cu un i sau doi de i, daca e un pacat sa emigrezi si alte maruntisuri.Cand veti ajunge in fata celui Prea Inalt asta veti fi intrebati? Daca ati scris ortografic corect? Unde va este frica si cutremurul credintei? Sunteti voi capabili sa va aruncati la mii de leghe in adancuri pentru a-L gasii pe Dumnezeul cei Viu si Adevarat?
Si pe deasupra cum puteti sa ii dispretuiti pe atei? Macar noi ca nu credem, macar noi suntem onesti in necredinta noastra, pe cand voi ce scuza aveti? Doriti toti sa ajungeti in rai, dar nici macar unul nu isi doreste sa moara. Pe nici unul din voi gandul mortii fizice nu il bucura, nimeni nu o priveste cu adevarat ca pe o poarta spre lumini nevazute si lucruri ce nu pot fi simtite de inimiile noastre omenesti atat de lumesti.
Si fireste vor reancepe atacurile la persoana mea. Sunteti invitati,sunt sigur ca repertoriul de acuzatii nu a fost inca epuizat, de altfel mai e loc si de injurii, doar sunt ateu, nu va jenati, insa atacurile imi intaresc inzecit spusele :)

Dar lasand la o parte ''credinta'' voastra, revenind la ale mele, poate vreunul din voi intelege macar acum ce vreau sa spun cand afirm ca crestinismul este un nihilism. Nu, nu ca nu ar avea valori mai mult sau mai putin corecte. Ci pentru ca luat cu adevarat in serios el nu incurajeaza viata aceasta, propunand o alta viata, infinit superioara acesteia, nu face decat sa o devalorizeze pe cea prezenta. Este asadar nihilist in raport cu aceasta viata efemera ce o traim acum.Iar daca pariul pe cealalta viata se dovedeste fals nu e adevarat ca nu pierdeti nimic. Pierdeti totul : aceasta viata, unica de care putem fi siguri...

mie imi pare bine ca ai un asemenea discurs, ceea ce dovedeste credinta ta si nu ateismul disimulat !
retorica ta agnostica se bazaza pe revolta interioara,si trebuie sa recunosti ca ateismul este un non-sens,deoarece pentru om nu reprezinta nimica !
hai,sa lasam laoparte argumentatii diverse si greoaie ale valabilitatii crestinismului ,si sa ne raportam,si referim, in schimb la una singura si esentiala,foarta simpla si de foarte mult bun simt !

Tu crezi,ca daca Cristos nu ar fi inviat cu adevarat,acel grupuscul de ucenici,ar mai fi avut curajul sa pledeze cu viata lor garantie, pentru invierea lui cristos ?
In evanghelie se spune (ia-o ca marturie istoriografica ),ca dupa ce l-au ingropat, s-au refugiat realmente de frica, si cu inima cat un purice,si s-au incuiat in casa,de frica sa nu-i gaseasca iudeii si sa-i omoare !
in aceasta situatie psihologica de groaza erau acei apostoli,si ei nu mai credeau demult in cel mort !
insa...cristos li se arata, in carne si oase, viu...si asta schimba datele problemei radical !
daca nu li s-ar fi aratat,cum a promis, a treia zi, nciunul nu mai avea, nici macar gandul fugar sa mai prpovaduiasca...ce ? un mort ?

[Doriana]

Dincolo de toate discutiile, ne-ai dat niste sfaturi foarte utile si ai spus niste adevaruri mari pentru care eu iti multumesc:

În prealabil postat de Zarathustra_revenind

Daca ati avea nu credinta cat un munte ci un dram de credinta in Dumnezeu, daca ati crede cu adevarat ca exista un Creator a tot ce exista in primul rand nu v-ati simtii atat de ofensati cand cineva spune ca nu exista. Si in loc sa il atacati cu inversunare unii din voi chiar l-ati compatimii ca el nu a descoperit un lucru atat de pretios precum cel descoperit fara putinta de tagada de voi. Ba mai mult, daca pe langa faptul ca ati crede in Dumnezeu,ati mai crede cu adevarat in viata vesnica si ati avea certitudinea existentei paradisului eu va intreb simplu : ce va mai retine in aceasta viata? ......
Si de ce cand moare cineva plangeti? Nu credeti ca exista viata vesnica, sau oare toti cunoscutii vostri sunt atei si ajung in mod sigur in iad?Chiar nu aveti nici un dram de credinta in ceea ce priveste mantuirea macar a unora din oameni. Mai ales voi ortodocsilor, doar faceti si pomeni pentru a fi cat mai siguri ca omul ajunge in rai. Dar tot voi si bociti. Omul ala nu e fericit acolo unde e? Chiar nu puteti sa mai rabdati un numar de ani pana veti ajunge si voi langa el?
...... Pai daca L-ati iubii pe Dumnezeu, nu doar ca fiecare gand ar merge catre El, ba mai mult, ati cauta sa muriti cat mai curand pentru a ajunge alaturi de El. Iar ceea ce faceti voi nu face toata lumea? E asa o mare virtute crestina sa stai pe un forum sa mai pui cate o intrebare, sa mai dai un sfat, cand ati putea sa va dovediti in fata Celui Preanalt credinta ?.....Voi daca imi replicati ceva de genul asta nu faceti decat sa va bateti joc de moartea propriilor vostri martiri.
Unde este asadar trairea voastra, unde este autenticitatea voastra? Stati aici pe un forum, spuneti pilde, discutati daca Isus se scrie cu un i sau doi de i, daca e un pacat sa emigrezi si alte maruntisuri.Cand veti ajunge in fata celui Prea Inalt asta veti fi intrebati? Daca ati scris ortografic corect? Unde va este frica si cutremurul credintei? Sunteti voi capabili sa va aruncati la mii de leghe in adancuri pentru a-L gasii pe Dumnezeul cei Viu si Adevarat?
Si pe deasupra cum puteti sa ii dispretuiti pe atei? Macar noi ca nu credem, macar noi suntem onesti in necredinta noastra, pe cand voi ce scuza aveti? Doriti toti sa ajungeti in rai, dar nici macar unul nu isi doreste sa moara. Pe nici unul din voi gandul mortii fizice nu il bucura, nimeni nu o priveste cu adevarat ca pe o poarta spre lumini nevazute si lucruri ce nu pot fi simtite de inimiile noastre omenesti atat de lumesti.

1.Doua adaugiri as mai avea de facut: a fi crestin nu inseamna a fi desavarsit, ci a fi pe drumul spre desavarsire. Sunt unii care au ajuns la statura descrisa de tine, asta nu inseamna ca noi trebuie sa ne oprim din sfintire.

2. Viata frumoasa a crestinului incepe de pe acest pamant; nu e nevoie sa moara crestinul ca sa fie cu Dumnezeu. Dumnezeu umple cerul si pamantul si locuieste in sufletul credinciosului. Viata aceasta este pretioasa pentru ca El a hotarat sa ne nastem aici si are un plan pentru fiecare pe acest pamant. De aceea nu ne curmam viata inainte ca El sa considere ca trebuie sfarsita. Pentru crestin a trai inseamna hristos, a muri un castig, deci crestinului ii e bine oricum. :)

[Heurtebise]

În prealabil postat de Zarathustra_revenind

Nu am sa continui postarile la topicul cu potopul. M-am cam lamurit cam ce si cum in ceea ce ii priveste pe diversi membri ai acestui forum. Deschid asadar un nou topic cu o intrebare capcana (asta ca sa nu mai fiu acuzat de viclenie, iata ca si recunosc ca e o intrebare capcana, dar nu cred ca veti descoperii si care e capcana, daca descoperiti va pierdeti credinta si va recastigati ratiunea).
Deci sunteti cu adevarat crestini? Fireste asta depinde de cum definim crestinismul, de altfel la cat de faramitat este cred ca s-ar putea aproape vorbi despre crestinisme. Dar sa incerc totusi o simplificare prin reducerea la cateva atribute de baza ale crestinismului ( aici sa ma corecteze cineva daca gresesc, dar nu cred totusi sa gresesc in ultimul hal) : credinta in Dumnezeu, credinta in viata vesnica si iubirea de aproape si de Dumnezeu.
Iar eu va spun ca voi nu aveti nici una din acestea. Da, ma puteti ataca acum cat vreti, asta nu va arata ca ati avea atributele enumerate.
Daca ati avea nu credinta cat un munte ci un dram de credinta in Dumnezeu, daca ati crede cu adevarat ca exista un Creator a tot ce exista in primul rand nu v-ati simtii atat de ofensati cand cineva spune ca nu exista. Si in loc sa il atacati cu inversunare unii din voi chiar l-ati compatimii ca el nu a descoperit un lucru atat de pretios precum cel descoperit fara putinta de tagada de voi. Ba mai mult, daca pe langa faptul ca ati crede in Dumnezeu,ati mai crede cu adevarat in viata vesnica si ati avea certitudinea existentei paradisului eu va intreb simplu : ce va mai retine in aceasta viata? Cum puteti sa cautati mereu sa va prelungiti viata aceasta atat de imperfecta, atat de efemera in fond, cand aveti posibilitatea de a avea acces cat mai rapid la o viata infinit mai buna, infinit mai valoroasa decat aceasta?Oare nu spune chiar Mantuitorul ca trebuie sa lasati in urma si frati si surori si sa va duceti crucea pentru a va mantuii?Oare nu spune tot Mantuitorul in atatea randuri ca trebuie sa va pierdeti pe voi insiva pentru a gasi Imparatia Cerurilor?
Si de ce cand moare cineva plangeti? Nu credeti ca exista viata vesnica, sau oare toti cunoscutii vostri sunt atei si ajung in mod sigur in iad?Chiar nu aveti nici un dram de credinta in ceea ce priveste mantuirea macar a unora din oameni. Mai ales voi ortodocsilor, doar faceti si pomeni pentru a fi cat mai siguri ca omul ajunge in rai. Dar tot voi si bociti. Omul ala nu e fericit acolo unde e? Chiar nu puteti sa mai rabdati un numar de ani pana veti ajunge si voi langa el?
Si daca mai adaugam si iubirea de Dumnezeu si de aproapele, atunci tabloul imi pare si mai absurd. Il iubiti voi pe aproapele si pe Dumnezeu? Pai daca L-ati iubii pe Dumnezeu, nu doar ca fiecare gand ar merge catre El, ba mai mult, ati cauta sa muriti cat mai curand pentru a ajunge alaturi de El. Si acum veti sarii toti pe mine ca va indemn la sinucidere. Dar cum puteti sa nu vedeti ca vi se ofera cel mai frumos, cel mai demn si inaltator, cel mai crestinesc mod de a murii mai curand?
Caci puteti oricand in numele iubirii de Dumnezeu sau de aproape sa fiti primii in frontul luptei contra tuturor bolilor, primii acolo unde sunt razboaiele civile, primii acolo unde exista oameni loviti si unde puteti sa fiti la randul vostru loviti. Sau celor carora le place sa propovaduiasca cuvantul Domnului le este mereu deschisa poarta cea stramta a martirajului in tarile islamice.Sau nu spune Biblia ca stramta este calea ce duce la viata vesnica?Iar ceea ce faceti voi nu face toata lumea? E asa o mare virtute crestina sa stai pe un forum sa mai pui cate o intrebare, sa mai dai un sfat, cand ati putea sa va dovediti in fata Celui Preanalt credinta ? Nu va mai ascundeti in spatele argumentelor de genul : Dumnezeu nu se va lasa inselat si va stii ca noi vrem defapt sa ne sinucidem si sinuciderea e un pacat. Asta e o scuza ieftina, oare martirii inceputurilor crestinismului nu si-au dat seama ca vor murii? Ce au facut ei nu seamana pentru mintiile necredincioase si slabe cu o sinucidere? Voi daca imi replicati ceva de genul asta nu faceti decat sa va bateti joc de moartea propriilor vostri martiri.
Unde este asadar trairea voastra, unde este autenticitatea voastra? Stati aici pe un forum, spuneti pilde, discutati daca Isus se scrie cu un i sau doi de i, daca e un pacat sa emigrezi si alte maruntisuri.Cand veti ajunge in fata celui Prea Inalt asta veti fi intrebati? Daca ati scris ortografic corect? Unde va este frica si cutremurul credintei? Sunteti voi capabili sa va aruncati la mii de leghe in adancuri pentru a-L gasii pe Dumnezeul cei Viu si Adevarat?
Si pe deasupra cum puteti sa ii dispretuiti pe atei? Macar noi ca nu credem, macar noi suntem onesti in necredinta noastra, pe cand voi ce scuza aveti? Doriti toti sa ajungeti in rai, dar nici macar unul nu isi doreste sa moara. Pe nici unul din voi gandul mortii fizice nu il bucura, nimeni nu o priveste cu adevarat ca pe o poarta spre lumini nevazute si lucruri ce nu pot fi simtite de inimiile noastre omenesti atat de lumesti.
Si fireste vor reancepe atacurile la persoana mea. Sunteti invitati,sunt sigur ca repertoriul de acuzatii nu a fost inca epuizat, de altfel mai e loc si de injurii, doar sunt ateu, nu va jenati, insa atacurile imi intaresc inzecit spusele :)

Dar lasand la o parte ''credinta'' voastra, revenind la ale mele, poate vreunul din voi intelege macar acum ce vreau sa spun cand afirm ca crestinismul este un nihilism. Nu, nu ca nu ar avea valori mai mult sau mai putin corecte. Ci pentru ca luat cu adevarat in serios el nu incurajeaza viata aceasta, propunand o alta viata, infinit superioara acesteia, nu face decat sa o devalorizeze pe cea prezenta. Este asadar nihilist in raport cu aceasta viata efemera ce o traim acum.Iar daca pariul pe cealalta viata se dovedeste fals nu e adevarat ca nu pierdeti nimic. Pierdeti totul : aceasta viata, unica de care putem fi siguri...

Esenta crestinismului e :credinta, nadejdea, dragostea(nu neaparat in ordinea asta). Spunea cineva aici, pe forum, ca un crestin nu poate decat sa nadajduiasca in credinta si sa incerce sa ajunga la dragostea absoluta predicata de Iisus. Daca nu ai avea inima impietrita ti-ai da seama ca majoritatea contra-argumentelor care-ti sunt aduse sunt spre luminarea ta si nu spre inversunare. Unul din aforismele lui Montaigne spune asa(voi parafraza): Cel care este prea preocupat in a-si argumenta punctul de vedere nu mai are urechi catre celalat; se preface ca asculta(pentru a nu parea grosolan) dar de fapt se gandeste la cum sa distruga ceea ce i s-a spus.

Acum despre credinta. Credinta e contradictorie si misterioasa; cel mai bine rezumata in Marcu 9,24 :"Cred Doamne! Ajuta necredintei mele"( te rogi lui Dumnezeu deoarece crezi in El si in aceeasi rugaciune ceri sa ti se ierte necredinta). Recomand cu caldura cartea Jurnalul Fericirii a parintelui Nicolae Steinhardt, acolo explica mai mult din paradoxul asta.

Parintele Arsenie Boca spunea ca traim niste vremuri propice pentru increstinare; cred ca voia sa spuna ca nimeni nu te mai asupreste pentru credinta ta si nu mai presupune niciun risc(de genul aceluia la care erau expusi crestinii primelor veacuri) credinta in Iisus Hristos.

Acuma la intrebarea "De ce nu vrem sa murim cat mai curand?", sa stii ca am intalnit oameni care de la atatea necazuri isi doreau sa moara, au fost multi visatori care s-au sinucis pentru a scapa din absurdul vietii dar eu spun ca exista si o alta provocare, si anume: Traieste-ti viata la nivelul crezului tau!

Si mai era o intrebare cum ca de ce plangem la inmormantari ca doar exista raiul pentru oamenii aia, ca doar nu sunt toti atei sa ajunga in iad. Mie niciodata nu mi-au placut mentalitatea sofista si dialectica dar totusi, voi da un exemplu din Biblie: moare Lazar. Surorile lui il plang si Iisus(care stie ca Lazar ajunge in rai)...ei bine, Iisus plange cu ele pentru ca i se face mila...nu cred ca avea niciun sens sa le explice ca Lazar va ajunge in rai ca tot nu le consola in vreun fel si daca a vazut cat de mare e durerea si dorul femeilor, Iisus l-a inviat pe Lazar!

In ceea ce priveste zadarnicia vietii, citeste Ecleziastul.

[heaven]

Alta persoana care confunda oamenii cu religia.
Atatea pagini scrise pentru ce?
Hello...suntem oameni toti,nu suntem perfecti!
De asta ne aflam aici,la Scoala Pamant:ca sa invatam fiecare lectiile pe care le avem de invatat pentru a evolua spiritual.
Daca am fi imaculati am canta la harpa cu ingerasii pe un norisor!Glumesc...
Dar,poate esti tu perfect si noi muritorii nu ne-am prins.
Sa stii ca in locul tau mi-as pune singura intrebarea:ce mai caut sa umplu atatea randuri cu inversunare contrazicandu-ma cu niste oameni despre care am parerea ca sunt falsi,nerealisti etc.
PS:Mentionez ca gasesc interesant faptul ca scrii cu majuscula numele Lui.