Ce avem în comun?

[vidoveczandrei]

În prealabil postat de vidoveczandrei

tu nu poti sai contrazici pe Domnul Dumnezeu.Proorocii si Apostoli au avut harul Duhului Sfant si ei au scris cum ia spus Dumnezeu lor.Eu sunt de acord cu Pavel.

dupa Pogorarea Duhului Sfant,Apostolii au mers prin lume dar sau si scris in vremea lor.Prooroci de ex:David-Psalmii,Solomon-Intelepciunile lui Solomon etc. prin harul Duhul Sfant.


Oameni buni nimeni nu are darul de a talcui o Biblie,nu e usor!e mai bine sa lasam in mana preotilor sa ne spune noua ce nu intelegem.Va trebuie o scoala serioasa ca sa stii sa talcui multi ani ca sa stii sa talcuiesti o Biblie.NU AVEM HARUL DE LA DUHUL SFANT SA INTELEGEM CE VA DIN BIBLIE!!!.Dar putem sa fim niste crestini cum se cade.Si in plus in Biblie va lipsesc multe carti.

[vidoveczandrei]

În prealabil postat de tricesimusquintus

O respectăm, dar o respectăm aşa cum spune apostolul Pavel-că veni vorba de el. Nu o respectăm după cum spune ... (era să-i dau apă la moară lu' anaana cu Elenusha ei) Constantin, pupând-o şi închinându-ne la ea.

asa spune Sinodul,Sfintii Parinti au hotarat nu noi.

[vidoveczandrei]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Respectivii scriau cele de mai sus cu gândul la Cel de pe cruce, nu la crucea în sine, la acel obiect din lemn.

vad ca nuti dai seama in Biblie ce sa intamplat la Botezul Domnului si la Rastignirea,vad ca nu stii ce sa intamplat in acele momente.Ca si la botez Domnul a sfintit apa cu Dumnezeiasca putere la fel si pe Cruce sangele a sfintit acel lemn si a devenit adevarat un obiect sfant.

Mai porunca a 2a lea fost dat evreilor ca aia erau cu idolatrii,dar in crestinism gasim ceea ce a existat deja.Acei oameni au existat si iau bine placut la ochii Domnului si ia rasplatit cu Raiul,trupul Sfintilor nu au putrezi fiindca au dus o viata bine gandita.Daca vrei sa vii in ortodoxia vei vedea ca moastelor izvorasc mir binemirositor si nu miroase a nestricat.O da moastele acestor sfintii au vindecat multi oameni,daca nu crezi biserica ortodoxa si minunea savarsita prin harul Domnului Dumnezeu.

[vidoveczandrei]

Domnul Dumnezeu impreuna cu Maica Domnului si cu Sfintii Sai prieteni sa te ajute in continuare ca te afli pe cale destul de stramb.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Bineînţeles că sunt, şi au fost şi înainte de momentul acesta de ne gândim la Enoh, Ilie şi chiar şi la Moise (acesta având un statut mai special faţă de primii doi).

Recunosc faptul că sunt oameni vii în ceruri, dar trebuie să adaug că aceştia au ajuns acolo doar prin înviere (respectiv mutaţi la cer direct din viaţă în cazul lui Enoh şi Ilie) şi nu prin moarte. Pentru mine ca adventist formularea "sunt vii cu tot cu trupul" nu prea are sens deoarece Biblia spune că omul este prin definiţie un suflet viu (adică trup+suflare de viaţă). Elementele constitutive de la Creaţie nu sunt independente, nu sunt entităţi de sine stătătoare, omul fiind o fiinţă holistică.




Problema se rezolvă foarte frumos şi logic dacă credem Cuvântul Scripturii. Noi vom învia asemenea cu Hristos, adică învierea Lui este o garanţie că şi noi vom învia la fel. Hristos la înviere a înviat şi cu trup căci a putut fi zărit, pipăit şi a şi mâncat. La fel vom învia şi noi, bineînţeles trupurile acelea vor fi slăvite (nu împovărate de boli şi degenerare), "transformate"-cum zice sf. apostol Pavel.

De acord în ceea ce priveşte situaţia de după învierea trupurilor. După cum sunt sigur că pricepeţi foarte bine, deosebirea de vederi este în ceea ce priveşte soarta spiritelor între momentul morţii trupului şi momentul învierii cu trupul.

Între aceste două momente a existat un interval de timp, în cazul lui Isus, care a fost de câteva zile. Întrebare: ce credeţi că s-a întâmplat cu sufletul Lui în acest interval ?

Probabil vreţi să spuneţi "numai duh" (respectiv "numai spirit"-ca să folosim terminologia catolică). Nu neapărat. Bineînţeles îngerii sunt fiinţe spirituale [leitourgika pneumata]- duhuri slujitoare (respectiv administratorii spiritus), dar să nu uităm că-i întâlnim în multe situaţii în Scriptură şi cu caracteristici "corporale".

Ideea aceasta de "carcasă"/ "închisoare" a sufletului este total străină Scripturii, fiind importată în creştinism de la Platon şi Aristotel.

O singură obiecţie: ceea ce se duce la Domnul este "suflarea de viaţă", duhul, spiritul fără de care omul nu mai este un "suflet viu"/o fiinţă vie. Însă nici această "suflare de viaţă" [neshamah - Ieșirea 2,7] nu este o entitate ce trăiește independent de ființa umană, ci este principiul vital, scânteia vieții pusă de Dumnezeu în om pentru a fi o ființă vie.

De acord, propun să folosim de acum termenul de "duh" pentru suflet, ca să nu înţelegeţi cumva că e vorba de principiul vital (suflarea de viaţă). Nu mi-e greu să zic că sunt format din "duh" şi "trup" în loc de "suflet" şi "trup" cum mă obişnuisem. Dar, întreb de curiozitate: când citiţi psalmul 145 "Laudă suflete al meu pe Domnul" ce înţelegeţi ? "Laudă principiule al meu vital pe Domnul ?". Ar putea avea principiul vital asemenea facultăţi ?

Şi o ultimă întrebare: ce e aşa de deosebit în cazul lui Moise ? Să insistăm un pic pe acest lucru.

[anaana71]

În prealabil postat de tricesimusquintus

În general nu, însă din partea ta am pretenţii mai mari - consideră acest lucru un compliment gratuit

da' ce facusi de-ti crescura pretentiile?

in rest complimentele le faci pe bani? intrebam si eu ......

[Danut7]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Dragă Dănuţ, cearşaful acela de texte a fost deja "tradus" de câteva ori pe închisul topic despre suflet. Reciteşte-l repede până nu dispare din forum asemeni celui cu părintele Cleopa şi restu' lumii...

De cateva ori, auzi mai ! Oare de ce nu imi amintesc? Dar daca a fost asa inseamna ca nu ai nici o problema sa le reproduci, nu?

[mihele_m]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Rog pe cineva să posteze pe puncte crezul ortodox, să vedem dacă avem ceva în comun.
Mulțumesc.

Aveti un nume de profil foarte interesant ,parca este numele unui dinozaur ma insel ?

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Între aceste două momente a existat un interval de timp, în cazul lui Isus, care a fost de câteva zile. Întrebare: ce credeţi că s-a întâmplat cu sufletul Lui în acest interval ?

O întrebare destul de grea şi cu potenţiale capcane. O să încerc un răspuns mai nepretenţios. Hristos având natura umană a murit ca orice om - că doar Scriptura zice că a murit- nu-i aşa? Adică cât a fost în mormânt a fost fără activitate - că doar Scriptura zice că a înviat- nu-i aşa? Termenii aceştia "moarte"-"înviere" şi-au cam distorsionat sensul de la scrierea Scripturii până azi datorită multelor concepţii filosofice pătrunse în creştinism.
Aş avea o notă la ceea ce am scris mai sus: Hristos pe cruce a suferit chinurile morţii a 2-a. Te rog nu-mi cere să dezvolt, că nu mă simt în stare. Atât pot să spun că a preluat vinovăţia păcatelor noastre care cer moartea (moartea veşnică) şi că a fost părăsit în acele momente de Dumnezeu (e tot una din definiţiile morţii a 2-a).

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

De acord, propun să folosim de acum termenul de "duh" pentru suflet, ca să nu înţelegeţi cumva că e vorba de principiul vital (suflarea de viaţă). Nu mi-e greu să zic că sunt format din "duh" şi "trup" în loc de "suflet" şi "trup" cum mă obişnuisem. Dar, întreb de curiozitate: când citiţi psalmul 145 "Laudă suflete al meu pe Domnul" ce înţelegeţi ? "Laudă principiule al meu vital pe Domnul ?". Ar putea avea principiul vital asemenea facultăţi ?

Să spun sincer, a cam început să mă doară capul încercând să inversez terminologia (poate şi pentru faptul că sunt cam obosit). Prefer să rămân la antropologia biblică consacrată: trup + suflare de viaţă = suflet viu (Facerea 2,7). Iar sufletul în această terminologie biblică nu este o entitate diafană fantomatică ce pluteşte pe deasupra omului mort, ci este însăşi fiinţa umană întreagă (îmi aminteşte de prima lecţie de la Anatomie: "Omul-un tot unitar"). Se şi foloseşte în vorbirea curentă (tot pe filieră biblică): pe forum suntem acum 57 de suflete. Cât priveşte Ps.145, David foloseşte exact acelaşi termen ca şi Moise în Gen.2,7: [nephesh] suflet. Simplu, fără complicaţii filosofico-teologhicale.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Şi o ultimă întrebare: ce e aşa de deosebit în cazul lui Moise ? Să insistăm un pic pe acest lucru.

Moise a fost "recuperat" după ce murise deja. De aceea şi apare pe Muntele Schimbării la Faţă alături de Ilie ca antitipuri pentru cele două categorii ce vor fi luate la cer de Hristos la a doua Sa venire. Unii înviaţi, alţii găsiţi în viaţă dar transformaţi (1 Tes. 4,16.17).

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de anaana71

da' ce facusi de-ti crescura pretentiile?

Nu mi-au crescut, sunt aceleaşi. Vroiam să zic doar că te apreciam cu un potenţial mai serios pentru o asemenea abordare superficială.

În prealabil postat de anaana71

in rest complimentele le faci pe bani? intrebam si eu ......

În general sunt cam zgîrcit cu complimentele - nah, că am gafat iar cu complimentele (sper să n-am probleme cu soţul tău).