Grup de rugaciune pentru neputintele noastre si pentru tara.

[Daniel777]

Inteleg ce inseamna un astfel de angajament,este greu de tinut.Insa eu ma referam la tematica,ca i-a depasit,nu de efortul,laudabil de altfel facut.Sper ca acel efort sa le fi fost de folos si sa fi schimbat ceva in ei in primul rand,caci in mod sigur nu au salvat tara.

[anita]

În prealabil postat de Daniel777

Inteleg ce inseamna un astfel de angajament,este greu de tinut.Insa eu ma referam la tematica,ca i-a depasit,nu de efortul,laudabil de altfel facut.Sper ca acel efort sa le fi fost de folos si sa fi schimbat ceva in ei in primul rand,caci in mod sigur nu au salvat tara.

Nu stiu daca au salvat tara dar poate au schimbat ceva pe ici ,pe colo ,poate ar fi fost mai rau daca nu se rugau.

[Daniel777]

Am citit odata o povestioara,cum un sat intreg se ruga la Dumnezeu sa le dea ploaie si nu reuseau sa aduva ploaia.Si la un moment dat,preotul primeste de la Dumnezeu porunca de a ruga pe primul calator de la poarta cetatii sa se roage pentru a da ploaie.Au iesit si au gasit pe un om sarac,dar imbunatatit,care cum a ridicat mainile la rugaciune a inceput sa ploua...Si a plouat atat de mult,incat au trebuit sa-l roage sa inceteze ploaia,tot cu rugaciunile lui.
Deci ce concluzii tragem de aici:
1.O rugaciune in comun ,facuta de oameni ai cetatii care se cunosteau si traiau impreuna.
2.Rugaciunea in comun viza ceva concret ,palpabil.

Aceste doua lucruri lipsesc din initiativa celor de pe forum.

3.Cu toate acestea,rugaciunea nu a fost ascultata,au trebuit sa roage un pustnic ca sa ii ajute in cererea lor.

Deci,va rog sa trageti concluziile potrivite,si sa nu mai faceti tot felul de afirmatii neacoperite.
Daca e nevoie,mai pot gasi si alte exemple.

În prealabil postat de Daniel777

Am citit odata o povestioara,cum un sat intreg se ruga la Dumnezeu sa le dea ploaie si nu reuseau sa aduva ploaia.Si la un moment dat,preotul primeste de la Dumnezeu porunca de a ruga pe primul calator de la poarta cetatii sa se roage pentru a da ploaie.Au iesit si au gasit pe un om sarac,dar imbunatatit,care cum a ridicat mainile la rugaciune a inceput sa ploua...Si a plouat atat de mult,incat au trebuit sa-l roage sa inceteze ploaia,tot cu rugaciunile lui.
Deci ce concluzii tragem de aici:
1.O rugaciune in comun ,facuta de oameni ai cetatii care se cunosteau si traiau impreuna.
2.Rugaciunea in comun viza ceva concret ,palpabil.

Aceste doua lucruri lipsesc din initiativa celor de pe forum.

3.Cu toate acestea,rugaciunea nu a fost ascultata,au trebuit sa roage un pustnic ca sa ii ajute in cererea lor.

Deci,va rog sa trageti concluziile potrivite,si sa nu mai faceti tot felul de afirmatii neacoperite.
Daca e nevoie,mai pot gasi si alte exemple.

Povestioara este clar pentru cei care inca nu pot sesiza paradoxul. Satul se roaga, dar nu primeste nici un semn. Preotul are atata har incat poate avea un dialog cu Dumnezeu de la care primeste porunca! Concluzia mea: lipsa de comuniune; fiecare se roaga sa vina ploaia pentru belsug si indestulare, nu pentru iertarea pacatelor.
Concret, de la Dumnezeu vine ploaia (si uneori de la rusi...). Schimbarea sufleteasca tine de noi insine si este la latitudinea noastra! Nu trebuie sa te apase Dumnezeu pe umeri sa cazi in genunchi. Nu pot aduce ploaia, dar pot sa-mi vad povara greselilor mele si astfel ma raportez la ceilalti. De ce-ar fi ei mai buni decat mine? Ca atare ma rog pentru ei, ii iert din tot sufletul meu si astfel pot spera sa fiu iertat la randul meu pentru toate cate le-am facut in viata. Care se stie fara de pacat, n-are decat sa ceara socoteala oricui doreste. Eu nu sunt unul dintr-aceia!...

[Daniel777]

Ce comentariu fara cap si coada ai putut sa faci! Asta ai inteles din povestioara? Cred ca reiese limpede,fara sa invarti cuvintele pana nu mai intelege nimeni nimic,ca nu este la indemana oricui de a se ruga pentru lucruri mai deosebite.Pentru asta trebuie o credinta mult mai mare.
Noi trebuie sa ajungem mai intai la acea credinta,si apoi sa ne rugam pentru lucruri care momentan ne depasesc.Sau daca o facem,o facem degeaba.

În prealabil postat de Daniel777

Ce comentariu fara cap si coada ai putut sa faci! Asta ai inteles din povestioara? Cred ca reiese limpede,fara sa invarti cuvintele pana nu mai intelege nimeni nimic,ca nu este la indemana oricui de a se ruga pentru lucruri mai deosebite.Pentru asta trebuie o credinta mult mai mare.
Noi trebuie sa ajungem mai intai la acea credinta,si apoi sa ne rugam pentru lucruri care momentan ne depasesc.Sau daca o facem,o facem degeaba.

Ei, atata pot eu duce, ce sa fac? Adancimea intelepciunii este direct proportionala cu intelegerea slabiciunii celorlalti. Tu vorbesti din carti, nu din experienta. De care "noi" vorbesti cand te referi la credinta? Cum ajungi la acea credinta? Peste noapte? Ai incercat si tu sa vezi, cat e de greu sau de usor? Ti se pare ca cineva de aici pretinde ca a ajuns la nivel de mare guru? Te legi la nesfarsit de faptul ca ne depaseste. Asta e filozofia celui de pe margine care, desi nu are mare habar, el stie intotdeauna cum stau lucrurile, stie cum trebuia sa-si potriveasca shutul Banel Nicolita sa inscrie gol, stie cum trebuia sa stea portarul sa nu primeasca gol... Stie probabil si care jucator este afemeiat, ce masini ii plac... Dar nu este un practicant al jocului de fotbal!... Dar stie bine cum se joaca!...

Nimic nu e degaba, crede-ma! De altfel chiar tu spuneai:

În prealabil postat de Daniel777

De fapt rezultatul rugaciunii a fost pentru cei care s-au rugat,ceea ce e foarte bine...

Daca ar fi fost degeaba, nimeni n-ar fi simtit nimic. NICI MACAR TU!

[Daniel777]

Crede-ma ca sunt si eu in joc.Dar tu esti din cei care au avut la inceput initiativa si apoi ai spus ca tu nu te poti ruga citind din psaltire,ci facand acatistul Maicii Domnului.Era greu sa faci si tu o catisma?