Pentru o innoire a Sfantului Botez in Biserica noastra ortodoxa

[doctor_faustus]

În prealabil postat de Lavrentiu

Este adevarat ca Tainele lucreaza prin colaborare, dar nu trebuie sa uitam ca copiii sunt cei mai aproape de Hristos, ca si puritate a sufletului. Din acest motiv eu consider ca Botezul lucreaza in ei mai bine decat in mine, acum.

Nu vorbim de vreo lucrare ezoterica, ci de colaborarea Vietii cu cei ce se impartasesc de Ea. Mantuirea nu este rod al ratiunii sau al curatirii de pacate (pe care oricum copiii nu le au), ci este dar al lui Dumnezeu. Curatirea sufletului este necesara pentru noi ca sa il putem percepe pe Dumnezeu printr-o miscare de la complex la simplu; copiii insa sunt mai "afini" fata de Dumnezeu, in simplitatea lor.

Botezul si Euharistia fac parte din taina relatiei dintre micuti si Viata pe care le-o ofera Hristos. Oricine se interpune intre ei si Hristos face, dupa parerea mea, un pacat foarte mare, uitand cuvintele Mantuitorului: "Lasati copiii sa vina la mine..."

Si sa nu uitam ca si dintre catehumeni erau multi care au devenit eretici (de ex. Arie), deci botezul la maturitate nu te scuteste de necredinta sau de erezie.

Domnule, eu cred că am spus foarte clar că părerea mea este că sunt pentru botezul la copiilor, dar cu condiţia ca aceia care îşi iau răspunderea pentru călăuzirea lor în viaţa creştină ortodoxă să fie ei la rândul lor adevăraţi creştini, responsabili, buni cunoscători ai credinţei creştine adevărate, adică ortodoxe, nu oameni care ei în primul rând nu sunt creştini adevăraţi atât după trăire cât şi după cunoaştere. Părerea mea este ca naşii să fie aleşi după vieţuirea şi cunoaşterea ortodoxiei, iar părinţii şi naşii, care ei nu se află într-o stare de trăire şi cunoaştere a ortodoxiei, să se pună la punct sub atenta observare a preoţilor, episcopilor şi duhovnicilor, iar doar mai apoi sau chiar şi concomitent să se săvârşească taina botezului pruncilor sau copiilor. Ceea ce vreau să semnalez este că este necesar, din punctul meu de vedere, ca sfânta taină a botezului să fie conştientizată în toate aspectele ei, dacă nu de cei mici, atunci cel puţin de aceia care sunt la vârste mature şi că responsabilitatea cea mai mare cu privire la iniţierea şi trăirea unei adevărate vieţi creştine ortodoxe atârnă pe umerii slujitorilor sfintelor altare ale Bisericii, dar şi pe umerii celor care deja sunt creştini ortodocşi.

Deasemenea, slujitorii altarelor, dar nu doar ei ci şi ceilalţi creştini orotdocşi, trebuie, cred eu, să vegheze la cât mai buna catehizare şi îndrumare a celor botezaţi, iar aceasta cere într-adevăr mai multă muncă pentru slujirea sufletelor creştinilor.