Sa ne impartasim saptamanal

[anna21]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Te tot bati cu pumni-n piept ca tu crezi in Sfanta Traditie, insa de fapt te limitezi la lucrurile superficiale. Ignori esenta lucrurilor, ii ignori pe marii Sfinti Parinti. Nu vrei sa citesti si sa inveti, deci vei da socoteala pentru ignoranta.

Sfintii spun in cor ca este foarte riscant sa stai departe de Sfanta Impartasanie si tu ne dai lectii despre plangerea pacatelor. Pai fara a te impartasi NU poti sa ajungi la pocainta autentica! Este o conditie fara de care risti ca cazi de unde esti in cele mai de jos. Oare nu este de ajuns parerea de rau pentru pacate? Vrei lacrimi de pocainta? O sa ti se dea, dar nu cand vrei tu si, iarasi, acestea NU sunt o conditie pentru a te impartasi.

Sa stii ca lacrimile de pocainta nu sunt o raritate.. majoritatea crestinilor pe care-i cunosc (cei care vor sa traiasca crestineste) le au. Sau acar se roaga cu lacrimi.
Zdrobirea inimii, vederea pacatelor.. cred ca acestea sunt rare.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de anna21

Sa stii ca lacrimile de pocainta nu sunt o raritate.. majoritatea crestinilor pe care-i cunosc (cei care vor sa traiasca crestineste) le au. Sau acar se roaga cu lacrimi.
Zdrobirea inimii, vederea pacatelor.. cred ca acestea sunt rare.

Spunea un parinte la o cateheza ca nu e nevoie "sa ne scremem" ca sa plangem la modul real. Lacrimile sunt un dar de Sus si vin exact cand nu te astepti. Din experienta iti marturisesc ca de obicei la mine starea de umilinta se adanceste in special dupa ce fac o fapta buna - poate ca Dumnezeu imi arata in felul asta ca I-a placut ca am raspuns cu fapta gandului bun sadit tot de El in mintea mea.