Sa ne impartasim saptamanal

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de anna21

Pentru toate pacatele ai nevoie de cainta puternica.. pe Dumnezeu nu-L pacalesti.
Si daca NU ai cainta, te rogi pentru ea, marturisesti la duhovnic ca nu o ai si asa mai departe.. ca si cainta este cu ajutorul lui Dumnezeu.

Deci chiar daca crestinul s-ar spovedi saptamanal.. daca o face cu in inima impietrita, daca nu si-a plans acele pacate, daca starea lui nu-l doare, NU SE VA CURATA DE PATIMI. Eu asa stiu.


Pentru toate pacatele (cu voie sau fara, mari, mici sau cum le mai imparti).. trebuie sa te doara inima, sa le plangi, sa stii ca esti vrednic de iad pentru ele.
Eu nu vad cum fara postire, fara oprire de la relatii conjugale etc.. ar putea omul sa-si planga pacatul. Pe mine cu greu ma misca o saptamana de post spre pocainta. De aceea mi se par foarte bune regulile bisericii noastre pe care le-a mentionat daniil96 anterior (referitoare la zilele e post inainte/dupa spovedanie si impartasanie).

Ca unele pacate sunt prea mici pentru a fi spovedite.. cred ca este o mare greseala! Cainta "temeinica" care ni se cere este impletita cu smerenia.. este sa ne vedem asa cum suntem: vrednici de iad.
Nu vezi iadul deschis inaintea ta? Inseamna ca nu ai cainta cat trebuie, ca aceea este masura.
Nu te amagi, Florin Ionut ca unele pacate sunt mici ca spre osanda te vei impartasi.
Ma doare sufletul sa vad cum ai ajuns sa te joci cu sfanta impartasanie.

Eu citez din Sfantul Nicolae Cabasila care imparte pacatele in cauzatoare de moarte si celelalte. Vezi inca o data ca nu vin cu parerea mea.

La spovedanie e evident ca poti sa le spui pe toate, insa nu pentru orice greseala sau pacat minor trebuie sa deranjam preotul (spre exemplu, zilnic gresim cu cuvantul).

Te tot bati cu pumni-n piept ca tu crezi in Sfanta Traditie, insa de fapt te limitezi la lucrurile superficiale. Ignori esenta lucrurilor, ii ignori pe marii Sfinti Parinti. Nu vrei sa citesti si sa inveti, deci vei da socoteala pentru ignoranta.

Sfintii spun in cor ca este foarte riscant sa stai departe de Sfanta Impartasanie si tu ne dai lectii despre plangerea pacatelor. Pai fara a te impartasi NU poti sa ajungi la pocainta autentica! Este o conditie fara de care risti ca cazi de unde esti in cele mai de jos. Oare nu este de ajuns parerea de rau pentru pacate? Vrei lacrimi de pocainta? O sa ti se dea, dar nu cand vrei tu si, iarasi, acestea NU sunt o conditie pentru a te impartasi.

Eu nu ma joc de-a credinta ortodoxa. Ultima oara m-am impartasit pe 26 septembrie pentru ca am fost plecat din tara si, dupa ce m-am intors, nu l-am gasit imediat pe parintele meu duhovnic. Maine ma voi spovedi, deci sa nu ai impresia ca ma duc oricum la Liturghie sa primesc Sfintele Taine.

Dar tu si voi ceilalti, ce faceti? Cat de des cautati sa va apropiati cu frica de Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste la indemnul preotului? Ati ramas la stadiul de frica si aveti senzatia ca asa este si normal. De canoanele ortodoxe nici ca va pasa. Sunt expirate sau ce?!

Vorba Sfantului Ioan Gura de Aur: cine este nevrednic sa se impartaseasca des nu este vrednic sa o faca nici rar. Cautati si documentati-va din Sfintii Parinti, nu va amagiti ca nu e de gluma!