Smerenia poate fi usor incercata

[Marius22]

Dupa cum fara sa ne propunem sa fim mandri dam dovada totusi de mandrie, nu cred ca trebuie ca noi sa ne propunem sa fim smeriti. Atunci cand facem acest lucru este deja un pas spre a da gres. La nimic nu ne foloseste o smerenie autoimpusa, care poate sfarsi regretabil in una fariseica, de fatada. Aceasta smerenie poate fi usor incercata. Prin ea ne lasam batjocoriti de cele mai multe ori de diavol.

Trebuie sa nazuim spre acea smerenia dobandita prin rugaciune ca dar de la Dumnezeu. Numai prin rugaciune, prin partasie la Dumnezeu, gandul smerit si atitudinea smerita ne pot deveni firesti.

[georgeval]

"- De fapt, trebuie să stim toti că niciodată un om smerit nu se vede smerit. Nu se vede, pentru că n-ar mai fi smerit. Precum spune un sfânt părinte în Pateric: Ce este smerenia, părinte?" A te vedea pe tine sub toată făptura, fiule". Făptură e si viermele, faptură e si câinele. Cum ar putea fi fiinta asta ratională sub toată făptura? Pentru că si viermele si oricare fiintă stiu precis ce vor: vor să trăiască. în sensul acesta se zbate, se încovoaie să ajungă existenta vietii. Biologic, că e vierme.
"Fiti întelepti ca serpii", spune Mântuitorul, "si blânzi ca porumbeii". De ce întelept ca sarpele, care-i atât de odios între fiare, între animale? Pentru că sarpele îsi fereste capul. Să nu-1 lovesti la cap, că moare. Dacă îl lovesti oriunde, nu piere. Si capul nostru e Hristos. Trebuie, cu orice chip, identificat cu El si ferit Hristos, să nu cumva să sufere Hristos, Care a spus: "Fără de mine nu puteti face nimic!"
Lumea, la astfel de cuvinte, după mii de ani, cerbicoasă, consideră că aceste cuvinte din Scriptură au fost când au fost. La anul 419 s-a tinut un Sinod local la Cartagina si printre alte teme care s-au discutat a fost si problema aceasta: grija Bisericii la cele ce a spus Hristos, stiind că tot ce a spus Hristos e adevărat. La canonul 184 spune asa: Dacă totusi zici că poti ceva fără Hristos, anatema să fii!" Adică, mai mult decât blestemat."Parintele Arsenie Papacioc.

[windorin]

În prealabil postat de Marius22

Dupa cum fara sa ne propunem sa fim mandri dam dovada totusi de mandrie, nu cred ca trebuie ca noi sa ne propunem sa fim smeriti. Atunci cand facem acest lucru este deja un pas spre a da gres. (...) Numai prin rugaciune, prin partasie la Dumnezeu, gandul smerit si atitudinea smerita ne pot deveni firesti.

Adevarat. Precum suntem mandri fara sa ne propunem, asa va trebui sa vietuim smerit, fara a ne propune si fara a gandi asta.
Cand ceva vine direct din inima, nimic nu ne este greu, nimic gandit si calculat.

Imi vine in minte cuvantul de la Sfantul Antonie, cand el intreaba: "Cine poate trece atata noian de ispite si greutati?"
Raspunsul primit a fost si este: "Smerenia."

Smerenia vine din fapte si dintr'o viata cat mai practica, iar nu din teorie si cuvinte.
Cat mai multa rugaciune, dimineata, seara si noaptea.
Post cat mai des si Spovedanie, iar in cele din urma Impartasanie.
In cele din urma, Hristos va lua chip in noi.

În prealabil postat de georgeval

"Trebuie să stim toti că niciodată un om smerit nu se vede smerit.
Sinodul din Cartagina, anul 419, canonul 184: "Daca totusi zici ca poti ceva fara Hristos, anatema sa fii."

Cat de greu este cuvantul.
Cati dintre noi nu ne punem, macar din cand in cand, nadejdea numai in noi, uitand de Hristos ?!