Raportând cele trei concepte (Biserica, Tradiția, Scriptura) la creștinismul apostolic și la creștinismul nominal-istoric de astăzi putem observa cu claritate o intervenție în sens negativ a sistemului eclesiastic din Biserică asupra dogmelor primare (apostolice) și uneori chiar asupra Scripturii prin intermediul Tradiției.
Pe acest sub-forum mi s-a atras atenția de multe ori că Scriptura nu este completă și că avem nevoie de Tradiție pentru perfecționarea și desăvârșirea Bisericii lui Dumnezeu.
Dogma potrivit căreia creștinismul instituit de Hristos și aplicat de apostoli în Biserica Primară nu ar fi fost desăvîrșit, iar pentru perfecționarea lui ar fi nevoie de clerici ca să-l completeze este cea mai mare erezie care a lovit creștinismul adevărat! Impactul uriaș al acestei erezii a fost amplificat peste măsură de faptul că ea a fost promovată oficial de clerici. În spatele ei, preoții și clericii au putut aduce noi idei și concepte străine creștinismului apostolic, pe care le-au numit „încreștinări", dar care au avut ca scop crearea unui cadru „legal" prin
care clerului să-i fie recunoscută „autoritatea" de a administra harul și „Tainele" lui Dumnezeu. Este erezia care a distrus creștinismul apostolic, iar ceea ce vedem noi ca fiind practica credinței creștine în tot spațiul creștinătății tradiționale nu este altceva decît un păgînism îmbrăcat în termeni și explicații creștine!
Ceea ce a avut Dumnezeu de spus pentru noi și ceea ce înseamnă creștinism este arătat în Cuvîntul Său, nu mai era nevoie de așa-numita "Tradiție".
|