Citat:
În prealabil postat de Dona_Maya
"Când este vorba să-l ajuți pe fratele tău, ajuți pe orice om din lume, e în boală, se îneacă dă-I mâna, e în primejdie ajută-l, dar când este vorba de credință îl urăști, căci ei sectarii urăsc adevărul. Hristos a zis: “Eu sunt calea, adevărul și viața!”. Iar în psalmul 138 se spune: “Pe cei ce Te urăsc pe Tine, I-am urât” și zice Psalmul: “Cu ură desăvârșită I-am urât pe ei, căci neprieteni mi s-au făcut mie”. Pentru că ei urăsc adevărul n-avem voie să-I iubim. In privința credinței nu discutăm, îi spui așa: “Mai, eu discut cu tine cel mult odată, de două ori, pe urmă îmi ești păgân și vameș!”
Ei zic, că sunt frați cu noi. Eu nu sunt frate nici cu lupul, nici cu câinele, nici cu porcii, nici cu lupii îmbrăcați în piei de oaie, nici cu leii, nici cu vulpile, eu sunt prieten numai cu oamenii, voi sectarii nu sunteți oameni. Voi sunteți draci fără de coarne, că voi căutați să distrugeți Biserica și să-i rupeți pe oameni de la ea, ca să-I duceți în iad. Măcar dracii au coarne, iar voi nu aveți deși faceți ca ei." PARINTELE CLEOPA
|
Dimpotrivă, iubirea care-L are ca pricină și temelie pe Hristos, este statornică și nepieritoare. Nimic n-o poate destrăma, nici calomnii, nici primejdii, nici chiar amenințările cu moartea. Cel ce are dragoste creștină, oricâte neplăceri ar suferi de la un om, nu încetează să-l iubească; căci nu este influențat de patimile sale, ci este insuflat de Iubire, de Hristos. Tocmai de aceea iubirea creștină, cum spunea Pavel, nicicând nu va pieri.
Și, adevărat, ce pricină ai putea aduce, pentru care să încetezi să-l mai iubești pe aproapele tău? Faptul că, pe când tu îl cinsteai, acela te înjura? Sau faptul că, pe când tu săvârșeai fapte bune în folosul lui, acela voia să te vatăme? Dar dacă-l iubești întru Hristos, aceste cauze te vor face nu să-l urăști, ci să-l iubești și mai mult. Căci toate cele care distrug iubirea obișnuită, născută din interes, întăresc iubirea creștină. Cum? În primul rând, întrucât cel care se poartă în chip vrăjmaș cu tine, îți aduce răsplată de la Dumnezeu; și în al doilea rând, fiindcă acela, fiind bolnav duhovnicește, are nevoie de compătimirea și de sprijinul tău.