De ce oare optam sa traim in IREAL?

[delia31]

În prealabil postat de Scotsman

Ti-am dat locurile unde acei istorici il mentioneza pe Hristos si sursa.Le-ai verificat?Tocmai acei oameni il mentioneza pe Hristos.Te mai intreb odata public:ai verificat ce am spus?Eu zic sa mai citesti odata,compara numele,afirmatiile si trage linie.Hai sa te ajut:

Exemplul 1

a).Cozia:Tacit, care a trăit între anul 54 şi 140, a cărui istorie abundă în detalii de mică importanţă, l-a ignorat pe Isus Hristos.(Sursa>Taxil)

b).Scotsman:Tacitus:,,Pentru a stinge zvonul,Nero a pus la cale invinuirea unor oameni,urati de toata lume pentru infamiile lor,si i-a spus la chinurile cele mai crunte; lumea ii numea crestini.Numele li-se trage de la Hristos,care in vremea Impratului Tiberius fusese condamnat la moarte de Pontius Pilatus"(Sursa :Anale 15.44.2-5 dar si in Cornelius Tacitus ,,Anale"trad.Gh.Gutu,Ed.Humanitas,Bucuresti,1995,pag. 430)

Exemplul 2

a).Cozia: ,,Pliniu cel Bătrân, născut în timpul lui Tiberius, mort în timpul lui Titus, a fost un admirabil naturalist, îmbinând ştiinţa naturii cu povestiri ale faptelor celebre din timpul său şi el l-a ignorat pe Isus Hristos; şi nepotul său, Pliniu cel Tânăr, ale cărui nenumărate scrisori, vioaie şi instructive ca acelea ale Doamnei de Sévigne, acoperă totul, nu ştia nimic de Isus Hristos, chiar şi în scrisorile sale către Traian, unde pomeneşte creştinii ca pe o sectă desprinsă din Iudaism."(Sura:Taxil)

b).Scotsman: ,,Pliniu:,,Ei au sustinut insa ca toata vina sau greseala lor era aceea ca aveau obiceiul sa se adune,intr-o zi anume,inainte de rasaritul soarelui,si sa-i recite lui Hristos,ca unui zeu,o seama de cuvinte cu randul;ca se legau cu juramint sa nu faca vreo neleguire,ci sa nu fure,sa nu jefuiasca,sa nu comita adulter,sa nu-si incalce cuvantul si sa nu ascunda ceea ce li s-a incredintat.Dupa aceea obiceiul lor era sa plece si sa se reuneasca petru hrana,dar o hrana obisnuita si nevinovata" (Sursa:Epistles 10.96 citat in A New Eusebius,James Stevenson,ed.SPCK,Londra,1960,p.14)

Eu ti-am spus ca iti intemeiezi analiza pe o sursa hazlie,la Taxil ma refer.Verifica.Ca si sursa eu ti-am indicat chiar cartile acelor oameni.Faptul ca tu il contesti pe Hristos,Biblia si crestinismul in general nu este problema mea.Este problema ta si a confesiunii din care faci parte,cu numele ce-i drept.Sau nici macar a lor.Este doar a ta.Din partea mea poti spune ce te taie capul dar nu te astepta sa nu ai si replici in cazul in care cineva nu este de acord cu tine.Iar negarea realitatii este un pericol real dpdv al afirmatiilor tale.Prin urmare mentin tot ce am spus.

Retrospectiv vorbind sfaturile domnilor Cristiboss si Mihnea Dragomir,cu privire la persoana ta, sunt mult mai intelepte decat credeam.Ai reusit performanta,100% in mod inconstient, sa-i pui de acord,cu privire la un anumit aspect, pe un ortodox,un catolic si un protestant.Cel de Sus continua sa ne uimeasca cu intelepciunea Sa....

Exemplul 3 (o mostra de caracter.. de parca mai era nevoie..)

Scotsman: "Eu totusi vreau sa cred,desi parerea generala este alta,ca nu te caracterizeaza nici lipsa de onoare si nici orbirea de a sustine din rautate ceva impotriva evidentelor"

Cozia:Si de asemenea daca NU GASESTI NICI O REFERINTA LA HRISTOS, vreau sa iti ceri iertare, altfel te voi considera o jigodie, ma intelegi, si nu cred ca doresti acest lucru!

si exemplele ar putea continua..dar ce folos? Ideea e ca nu prea are rost sa mai pui lemne pe foc. Si cand lemnele se termina, se stinge si focul.

Scot, chiar contemporani cu Hristos sa fi fost unii, tot gasesc motive sa-L conteste. Asta pt. ca se asteapta ca realitatea dumnezeiasca sa poata fi probata, verificata cu mijloace limitate. Asta pt. ca unii nu pricep ca degeaba duci o floare la ureche si apoi faci scandal ca nu miroase. Asta pt. ca nu cauta unde trebuie si nici nu-L intreaba pe Cel cautat.

Tot am vrut sa-ti dau un link, dar am tot uitat. Ceva scris de Steinhardt - parca vad ca ai citit de mult, da nu-i nimic, iti reamintesc.

"Episodul din Evanghelie cu Nicodim si Iisus este, probabil, dovada cea mai bună a imposibilităţii culturii şi inteligenţei de a constitui singure calea către Hristos. Cultura, inteligenţa ori ştiinţa nu-s piedici, dar nici elemente ajutătoare. Iar cazul în speţă atâta chiar dovedeşte: că mintea şi învăţătura pot să nu stea în calea credinţei. (Odată omul ajuns la credinţă, cunoaşterea şi ascuţimea îi vor fi însă de folos, vor amplifica, adânci şi ageri credinţa)."

Nicodim ne oferă tabloul – încântător, consolator, splendid – al cărturarului modest, al carturarului nesigur şi nedelectat de sine. Iată-l acolo, şezând în faţa Domnului, biet vizitator nocturn, oarecum zăpăcit de cele ce aude, înfricoşat neîndoielnic...

Iată-l plin de bunăvoinţă, curiozitate şi incertitudine, de puternica dorinţă de a înţelege şi crede, plin de admiraţie şi simpatie şi veneraţie pentru Cel care-i stă în faţă şi ale Cărui vorbe le ascultă cu nesaţ, parcă şi cu teamă dar şi stăpânit de o nădejde nebună.

Nicodim – nădejdea nebună a intelectualilor unui sfârşit de veac covârşit de tipărituri, informaţii şi servo-mecanisme, înfometat de credinţă, dibuind în lumea semnificaţiilor şi semnificatelor – urma facerilor Atotţiitorului şi a făgăduinţelor lui Hristos.

articolul in intregime aici: http://nicolaesteinhardt.wordpress.c...odim/#more-486

- asta-i pe scurt diferenta dintre un cautator adevarat care tine cont de
meta-metodologia lui Hristos si altul care-si admira cu nesat superbia si suficienta propriei minti.-

be blessed, Scot