Expresii neadevarate

[sophia]

În prealabil postat de Noiembrie

"Par lung, minte scurta". Neadevarat ! Pe langa monahi, multe personalitati literare, artistice poarta parul lung, deloc in detrimentul mintii lor.
Sau " parul destept paraseste capul ..." Inexact, deoarece multi oameni geniali au avut si au chelie!

Am impresia ca expresia este exact invers: "parul prost paraseste capul destept".
De aceea se potriveste cu exemplu tau.

[Doriana]

În prealabil postat de Noiembrie

"Par lung, minte scurta". Neadevarat !

E o adaptare dupa Eminescu, scrisoarea V:

"Tinere, ce plin de visuri urmăreşti vre o femeie,
Pe când luna, scut de aur, străluceşte prin alee
Şi pătează umbra verde cu misterioase dungi,
Nu uita că doamna are minte scurtă, haine lungi."

E clar ca e neadevarat. In ziua de azi si haina e scurta...

[Noiembrie]

În prealabil postat de Doriana

E o adaptare dupa Eminescu, scrisoarea V:

"Tinere, ce plin de visuri urmăreşti vre o femeie,
Pe când luna, scut de aur, străluceşte prin alee
Şi pătează umbra verde cu misterioase dungi,
Nu uita că doamna are minte scurtă, haine lungi."

E clar ca e neadevarat. In ziua de azi si haina e scurta...

In ziua de azi "pe alocuri" se joaca cum ai zis dumneata haina scurta, eu zic si mintea la fel , da ce putem face? Sa dam drumu la tiv costa si in buzunare suiera vantul...

[ioanna]

În prealabil postat de Ana Tr.

Adica daca ceva nu scrie in Biblie inseamna ca nu e adevarat?.

Din moment ce indemnul biblic e cerceteaza (Ioan 5:39, 1Ioan 4:1 s.a.m.d) inseamna ca Florin-Ionut are dreptate cand spune ca "crede si nu cerceta" nu e indemnul biblic cum spun unii, ce folosesc aceasta expresie in scopul de a ridiculiza pe crestini.

[costel]

Uneori, cand am intrebat 'cand se rezolva aceasta problema?', mi s-a raspuns: "La Sfantu'Asteapta". Spun ca si aceasta expresie este neadevarata, pentru ca sfantul nu intarzie sa-ti raspunda atunci cand ii ceri ceva cu credinta si incredere in ajutorul sau. Sa fie oare imprumutata de la faptul ca sfantul nu raspunde cererilor care nu sunt necesare pentru mantuire si de aici indelunga asteptare si expresia "La Sfantu'Asteapta"?

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de costel

Uneori, cand am intrebat 'cand se rezolva aceasta problema?', mi s-a raspuns: "La Sfantu'Asteapta". Spun ca si aceasta expresie este neadevarata, pentru ca sfantul nu intarzie sa-ti raspunda atunci cand ii ceri ceva cu credinta si incredere in ajutorul sau. Sa fie oare imprumutata de la faptul ca sfantul nu raspunde cererilor care nu sunt necesare pentru mantuire si de aici indelunga asteptare si expresia "La Sfantu'Asteapta"?

Cred că expresia este asemănătoare vorbei latine "Ad calendas graecas" (la calendele greceşti). Precum nu există calende greceşti, aidoma şi Sf. Aşteaptă.

[delia31]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Cred că expresia este asemănătoare vorbei latine "Ad calendas graecas" (la calendele greceşti). Precum nu există calende greceşti, aidoma şi Sf. Aşteaptă.

In completarea a ceea ce ai spus tu, o alta expresie echivalenta cu ad calendas graecas si cu Sf. Asteapta e si "Pastele Cailor" care din pacate a intrat mult in limbajul comun desacralizand sensul profund sacru al termenului „Paste”, care n-are nici o treaba cu caii.

AFAIK, expresia "La Pastile Cailor" se trage de prin Transilvania, unde, existand o componenta multietnica si religioasa, sarbatoarea Invierii Domnului are loc la date diferite pt. romani si unguri.
Concret, cand erau "Pastile unguresti" romanii cereau de la maghiari caii ca sa-si lucreze pamantul, iar cand venea randul "Pastilor romanesti", romanii le imprumutau caii maghiarilor.
Si de aici, expresia " Pastele Cailor" cu semnificatia de niciodata, ca bietii de ei nu se odihneau nici de Pasti.

În prealabil postat de delia31

"Pastele Cailor" care din pacate a intrat mult in limbajul comun desacralizand sensul profund sacru al termenului „Paste”, care n-are nici o treaba cu caii.

AFAIK, expresia "La Pastile Cailor" se trage de prin Transilvania, unde, existand o componenta multietnica si religioasa, sarbatoarea Invierii Domnului are loc la date diferite pt. romani si unguri.
Concret, cand erau "Pastile unguresti" romanii cereau de la maghiari caii ca sa-si lucreze pamantul, iar cand venea randul "Pastilor romanesti", romanii le imprumutau caii maghiarilor.
Si de aici, expresia " Pastele Cailor" cu semnificatia de niciodata, ca bietii de ei nu se odihneau nici de Pasti.

Cand are loc Pastele Cailor?

Pastele Cailor este sarbatorit in ziua de Inaltarea la Cer a Mantuitorului, adica in joia din saptamana a sasea de dupa Pasti. Spre deosebire de alte sarbatori, Pastele Cailor nu are o data fixa, aceasta fiind influentata de data serbarii Pastilor. Probabil ca si din aceasta cauza a luat fiinta vorba "la Pastele Cailor", insemnand o data nestiuta inca, fara o zi exacta in calendar.
http://www.crestinortodox.ro/datini-...sul-91072.html

[delia31]

În prealabil postat de Melissa

Cand are loc Pastele Cailor?

Pastele Cailor este sarbatorit in ziua de Inaltarea la Cer a Mantuitorului, adica in joia din saptamana a sasea de dupa Pasti. Spre deosebire de alte sarbatori, Pastele Cailor nu are o data fixa, aceasta fiind influentata de data serbarii Pastilor. Probabil ca si din aceasta cauza a luat fiinta vorba "la Pastele Cailor", insemnand o data nestiuta inca, fara o zi exacta in calendar.
http://www.crestinortodox.ro/datini-...sul-91072.html

Din pacate, eroarea persista la romanii dispusi sa creada orice legenda suspecta.
NU EXISTA PASTILE CAILOR!
Exista doar vorba, expresia gresita atasata unei sarbatori sau festival sau targ, talcioc, balci, zi-i cum vrei, careia i s-a dat FRAUDULOS numele PASTI.
Din combinatii de genul asta, se nasc eresurile si superstitiile care nu aduc decat deservicii Ortodoxiei. Traditia populara romaneasca nu-i totuna cu Sf. Traditie care e universala.

cuvantul PASTI inseamna trecerea ontologica de la moarte la INVIERE, pe care Hristos a facut-o pentru oameni, nu pt. cai. IMHO.

[costel]

"Cine-i are sa-i traiasca, cine nu, sa nu-si doreasca". Cum poti spune cuiva ca e bine sa nu aiba copii? Stiu ca sunt si cazuri de suferinte aduse de copii parintilor, dar de la cateva cazuri, sa ajungi sa faci o zicala cu larga circulatie, e semn de boala.