Obiceiuri de Craciun

[alouette]

E intr-adevar minunat sa primesti preotul cu icoana, e o sarbatoare, o primenire, o buna-vestire....toata casa straluceste. Dar exista si un fapt dureros care nu trebuie trecut cu vederea. Perceperea unor taxe neoficiale de catre cei care au venit ( preot plus doi dascali ) pe acest timp de criza, cand sunt familii ce abia au ce sa puna pe masa de Craciun, ca sa nu mai vorbim ca acelasi lucru se repeta la o alta mare sarbatoare de primenire: venitul cu Iordanul...Dincolo de cotizatia catre biserica cu care suntem crestineste datori sa contribuim, totusi, in cele mai multe parohii, venirea cu icoana a devenit un serviciu contra-cost.Pana si copiii care striga acum onihoho nu se mai bucura daca le imparti prajituri sau colacei, nici nu se mai pune problema de mere sau bomboane. Ba chiar am vazut copii care umbla sa colinde si isi arunca prinosul de colacei, numarand fericiti in schimb banutii. Sa nu mai spun ca exista parohii sarace unde oamenii totusi il primesc pe preot din suflet cu toata saracia lor, desi acesta are masini straine si vila, iar unii enoriasi abia o duc. Bucuria primirii nasterii Domnului e umbrita de acest lucru.Bucurosi cred ca ar fi toti sa daruie din suflet, cat mai mult, mai bun, mai frumos, dar atunci cand nu au, pensionari fiind amarati sau someri cu multi copii, bucuria e usor umbrita. Sigur cineva ar spune, nu la bani va ganditi, nu dramaluiti ca zgarcitii, doar o data pe an e Craciunul. Adevarat. Acelasi lucru e valabil si pentru cei care vin cu icoana.