Comunism¡?

[I.Calin]

În prealabil postat de anna21

Eu eram un pic mai mare decat tine la revolutie asa ca pot sa mai adaug amintiri:
- mergeam la tara la CAP sa-mi ajut bunicii sa scoata cartofii de pe pamantul care demult a fost al familiilor lor! dar acum era pamantul cap-ului. Si dupa ce muncaeu toata ziua in soare, prin "bunavointa" conducerii locale la CAP plecau si ei acasa cu o sacosa de cartofi. De pe pamantul care a fost al lor odinioara (scuze pt repetitie, dar vreau sa se inteleaga tristetea situatiei).
- cand plecam sa-mi vizitez bunicii, mama cumpara paine de acolo cu buletinul (ca sa demonstreze ca e din alt oras si nu are ratie de paine acolo). Uneori putea cumpara jumatate de paine. Uneori.
- de Craciun apareau pe piata banane verzi. Se statea cu orele la coada la banane si portocale.
- era strict interzis sa povestesc cuiva ca am mers la biserica cu bunicii.
-Uneori am facut temele la lumanare.
-am dormit uneori cu caciulita pe cap - ca era prea frig in casa.
- in general trebuia sa incalzim apa pe aragaz sa ma spal in timpul spatamanii. Si mi se mai facea baie in bucatarie deoarece in baie era mult prea frig.
-Am fost certata in mod repetat ca eu nu am pampoane pe bentita (asta in cazul in care nu uitam de bentita!) :) - stiu ca nu era mare lucru, dar eu eram ingrozita la acea varsta de cate ori pierdeam bentita. Apoi am aflat ca si educatoarea era dura cu mine pt ca era reclamata de unii parinti ca nu toti copiii poarta bentita si ca nu se canta zilnic imnul in clasa. O atmosfera "minunata".

Se pare că nu am trăit același comunism: bunicii mei aveau pământ în vremea ceea și era vorba de hectare (erau zone necolectivizate).

Și la noi era pâine la rație, interesant totuși, că bunica mea își ținea vreo doi - trei porci cu pâine neagră de la oraș, dată la liber, nu la cartelă.
E adevărat că mi-am făcut temele și eu la lumânare, ani mulți la rând (toată viața de elev mi-am petrecut-o în comunism).

"Si mi se mai facea baie in bucatarie deoarece in baie era mult prea frig." Eu le-am făcut copiilor mei (cred că două ierni) în plină democrație, fiindcă nu mi-am permis dintr-un salariu pe un post (care prevede 20 de ani de studiu) să fac trecerea prea repede de la încălzirea pe lemne la cea pe gaz.

Șeful de post din satul bunicii mele mergea regulat la biserică. O parte din milițienii din orașul în care locuiam atunci mergeau la biserică (nu cred că spuneau copiilor lor să nu meargă).

Deci, am impresia că fiecare percepe comunismul după trăirile și amintirile sale.

Orânduirea socială nu este întotdeauna atât de importantă pe cât sunt oamenii care o implementează. Noi românii avem probleme și cu comunismul și cu monarhia și cu democrația, nu vi se pare? De ce, într-o anumită zonă a țării, comunismul a fost perceput ca ceva benefic și în alte părți - nu? A depins foarte mult de oamenii locului, scuzați-mă că vă spun!