Psaltirea in versuri

[NECTARIE]

Psalmii 114 - 117

Psalmul 114





Am iubit pe Dumnezeu,

Auzit-a glasul meu;

Glasul meu de rugăciune

În zile de-amărăciune.


Şi-a plecat urechea Lui

Spre necazul omului;

M-au cuprins dureri de moarte,

Primejdii întunecate.


Chem numele Domnului:

- Milă dă-mi sufletului!

Izbăveşte-mă din chin,

Din necaz şi din suspin!


Milostiv e Domnul meu

Şi drept este Dumnezeu.

Păzeşte pe ai Săi fii,

Pe iubiţii Lui copii.


Umilinţa m-a-mbrăcat,

Domnul m-a îndestulat!

Suflete, fii liniştit,

Căci Domnul te-a odihnit.


Din moartea de veci te-a scos,

Bunătăţile ţi-a-ntors;

Lacrimile ţi-a secat,

Picioarele ţi-a-ndreptat!


În pământul celor vii,

Se bucură ai Săi fii!




Psalmul 115


Din preaplin de inimă-am grăit,

Sufletul mi l-am păstrat smerit.

M-am uimit: „Tot omu-i mincinos,

Chiar şi cel ce-şi zice credincios."


Nu-I putem, Domnului, răsplăti

Pentru tot ce ne va dărui,

Decât luând paharul mântuirii,

Dat de El, spre bine, omenirii;


Şi chemându-I Numele cel Sfânt,

Promisiunile îndeplinind,

Încredinţându-I viaţa şi moartea,

Aflându-ne în El libertatea!


Moartea celui cuvios e scumpă,

Pentru Domnul, ce poate să rupă

Firul vieţii, spre a da tot viaţă,

Celui ce adoarme în speranţă.


Laudă-Ţi aduc, Doamne, mereu,

Numele Îţi chem, de Dumnezeu;

Ce-am făgăduit, voi împlini,

În casele Tale voi veni!


„Paharul mântuirii", de care vorbeşte acest Psalm, este Trupul şi Sângele Domnului, pe care le primim prin Sfânta Împărtăşanie, pregătiţi cum se cuvine. O asemenea mulţumire aşteaptă de la noi Domnul.




Psalmul 116


Lăudaţi acum pe Domnul,

Să Îl laude tot omul,

Slăviţi-L, popoarelor,

Cântaţi-L, neamurilor!


Că mila ne-a răsărit

Şi-adevărul ne-a umbrit.

Nicicând nu ne-a părăsit,

În veac nu ne-a părăsit!




Psalmul 117


Lăudaţi pe Domnul pentru bunătate,

Ca şi pentru milă, că-s nemăsurate!

Israel, slăveşte mila Domnului,

Că nu se sfârşeşte-n veacul veacului!


Aaron, dă cinstire Domnului, că-i bun

Şi e plin de milă Cel ce-ţi e Stăpân.

Toţi cei ce vă temeţi de El, cu dreptate,

Lăudaţi-I mila în eternitate!


Am chemat pe Domnul la necaz, la greu,

M-a ascultat bunul nostru Dumnezeu;

Mi-a dat desfătare, multă mângâiere,

El mi-e ajutorul, când sunt în durere.


Deci nu mă voi teme, de-mi va vrea rău omul,

Fiindcă m-ajută chiar din ceruri, Domnul;

Nu mă-ncred în oameni, ci în Dumnezeu,

Pentru că El este ajutorul meu!


Mă-nconjoară neamuri, Domnul le înfrânge!

Iarăşi mă-nconjoară, cercul lor mă strânge;

Chem Numele veşnic al lui Dumnezeu,

Ca să îi doboare El, căci nu pot eu.


Ca albine multe m-au înconjurat,

Fagure sunt, parcă, de împresurat.

Dar s-au stins îndată, Domnul i-a gonit,

L-am chemat în rugă şi m-a auzit!


M-au împins în groapă; El m-a sprijinit!

Îl laud pe Domnul, că m-a izbăvit.

Dreapta Sa cea tare, plină de putere,

Dreapta Sa mă-nalţă; orice teamă-mi piere.


Bucură-se drepţii de puterea Lui,

Voi povesti-n lume mila Domnului.

N-am să mor de-a pururi, voi fi iarăşi viu,

Dumnezeu mă ceartă ca pe al Său fiu.


Porţile dreptăţii să mi le deschideţi,

Voi intra prin ele; pe Domnul slăviţi-L;

Drepţii au scăpare prin aceste porţi,

Găsesc alinare la Domnul, cu toţi!


Doamne, eu Te laud, că m-ai izbăvit;

Piatra defăimată au dispreţuit...

Dar ea este stâlpul casei Domnului,

Ea e piatra pusă-n capul unghiului.


Domnul izbăveşte şi face minune.

Lucrurile Sale, cine le va spune?

Aceasta e ziua marii bucurii,

Ziua veseliei pentru cei ce-s vii!


Doamne, mântuieşte! Doamne, ne sporeşte!

Binecuvântat e cel ce îndrăzneşte

Să vină la Dânsul, în numele Lui,

El are primire-n casa Domnului.


Dumnezeu e Domnul; ni S-a arătat.

Dumnezeu e Domnul, şi a înviat!

Gătiţi sărbătoarea mare a minunii

Ce s-a făcut astăzi: mântuirea lumii!


Doamne, eu Te laud, că m-ai auzit;

Te-ai plecat cu milă şi m-ai mântuit.

Lăudaţi pe Domnul pentru bunătate,

Ca şi pentru milă, că-s nemăsurate!


Cel înconjurat de vrăjmaşi, din Psalm, este Domnul nostru Iisus Hristos, Piatra din capul unghiului, Care a fost răstignit, dar a înviat. Cea mai mare sărbătoare a lumii, amintită de Psalmistul David, este Învierea Domnului, prin care am fost încredinţaţi că şi noi vom învia.