Despre bioterapie

[calator prin ploaie]

În prealabil postat de heaven

Exista mai multe tipuri de procedee prin care te poti vindeca,dar ce pierd cei mai multi din vedere este urmatorul aspect:boala fizica vine ca urmare a unei boli sufletesti,a pacatelor care ne apasa.
Sa zicem ca pe moment vindecam trupul prin medici sau terapii alternative,insa,daca noi continuam sa ducem aceasi viata pacatoasa ca si pana atunci,boala va reveni intr-un mod sau altul.

Admirabil raspunsul! Chiar asa si este....De regula corpul se imbolnaveste ca urmare a alterarii in vreun fel a sufletului cauzata de o gandire defectuoasa...de greseli...Degeaba vrei sa te vindeci daca nu-ti schimbi modul de gandire....Spre exempluun ficatul se zice ca este "sediul" supararilor si al emotiilor, al maniei....Le va fi afectat ficatul celor care nu au liniste, pace si nu se dispretuiesc pe ei insisi....Sau....colita spastica...intervine de obicei cand omul este plin de temeri si de nesiguranta, cu o gandire negativista .....Daca cei cu colita s-ar gandi altfel de ex : "Dumnezeu mi-a daruit viata si trebuie sa ma bucur de ea mai ales ca EL ma ajuta intotdeauna", cu siguranta si-ar vindeca sau cel putin ameliora starea...Acum desigur, trebuie executat si tratamentul indicat de medic....Insa acest tratament cu schimbarea modului de gandire merg mana in mana , mereu ! Doamne ajuta!

[Mihnea Dragomir]

Multe suferinţe fizice sunt, de fapt, psihice. La rândul lor, multe suferinţe psihice sunt, de fapt, spirituale. Aceste trei planuri: fizic, psihic şi spiritual se influenţează în mod bidirecţional, dar cele două tipuri de evoluţii arată un prognostic foarte diferit, de aceea este esenţială cercetarea procesului morbid în dinamica lui: cum a fost la început, cum a fost mai apoi, cum este acum ? Homeopatia operează cu Legile lui Hering, care stabilesc nişte binoame. Boala se agravează dacă evoluează de jos în sus, de la exterior spre interior, din plan fizic în plan psihic. Şi invers, se ameliorează dacă evoluează de sus în jos, de la interior spre exterior, din pishic în fizic. Interesant este că "psihizarea bolilor" a fost observată, în mod independent de homeopaţi, şi de vechii medici alopaţi, ca şi evoluţia "interior-exterior". Sunt multe aplicaţii ale legilor homeopatice în abordări non-homeopatice. De exemplu, o rujeolă la care bolnavul îşi simte mai întâi muşchii zdrobiţi, de parcă ar fi bătut (simptom numit "curbatură"), apoi apare erupţia specifică, iar când apare erupţia se simte deodată mai bine, este o rujeolă care evoluează bine: putem fi optimişti. Şi invers, dacă pe măsură ce erupţia se atenuează se dezvoltă curbatura, avem motive de îngrijorare. Iată cum aceleaşi două semne de boală: erupţie şi curbatură arată o evoluţie diametral opusă, spre ameliorare sau agravare, în funcţie de dinamica bolii.

Mutatis mutandis, aceleaşi observaţii pot fi făcute atunci când mai întâi ne doare glezna şi mai apoi genunchiul şi la sfârşit articulaţiile coloanei verterbrale, faţă de evoluţia inversă.

[ALEXANDRU ANASTASIU]

Atât de frumos e Dumnezeu! Iată am ajuns şi la Ierusalimul de jos, şi la Sfântul Mormânt, şi cele pipăite acolo nu avem noi oamenii puterea de a le descrie. Este un vuiet înţelegător.
Astăzi am o mică pauză între două mari examene şi mă bucur că pot să scriu din nou despre adevăr.


Cum putem afla adevărul?
Trebuie să-L dorim mai presus de a ne dori pe noi, chiar de ar fi nevoie să ne dăm sângele şi de ce nu? şi viaţa pentru a-L afla. Apoi trebuie să ştim că
Ps.115:2. Eu am zis întru uimirea mea: “Tot omul este mincinos!”


Mintea noastră este creată, are deci limite şi ca să cuprindă pe Dumnezeu, cel necuprins, nu poate alerga la om (nici la sine, nici la alţii) ci numai la Dumnezeu-Omul Hristos. Să-şi dea omul mintea lui la schimb cu mintea lui Hristos şi prin mintea Lui va şti adevărul.


Politeiştii își pun nădejdea mântuirii în făptură, căci zeii sunt draci
Baruh 4:7. Pentru că aţi întărâtat pe Cel care v-a făcut, jertfind demonilor, şi nu lui Dumnezeu.
Chiar dacă sunt zeii imagini ale forţelor naturii cum era în politeismul stilizat al lui Iulian Apostatul, şi azi credinţa în infailibila ştiinţă, tot nădejdea în făptură era.
I.Tim.6:20. O, Timotei, păzeşte comoara ce ţi s-a încredinţat, depărtându-te de vorbirile deşarte şi lumeşti şi de împotrivirile ştiinţei mincinoase,
I.Tim.6:21. Pe care unii, mărturisind-o, au rătăcit de la credinţă. Harul fie cu tine! Amin.


Şi panteiştii, care susţin că Dumnezeu este în toată natura, nădejdea tot în făptură o au. Aici intră şi hinduismul, cu toată bioenergia, inclusiv cu credinţa susţinută mai sus de Heaven, de care sper că a scăpat, că ar putea afla adevărul în sufletul ei. Că omul care crede că în el află adevărul se face pe sine hristos mincinos.

Mahomedanii Îl văd pe Hristos un simplu prooroc, deci tot numai om, pe Mahomed asemenea, deci nădejdea aflării adevărului tot la om, deci tot la mincinos, căci un Hristos care este numai om desigur este un hristos mincinos.

Jidovii cred că Hristos încă nu a venit. Ei cred după cum spune Moise
Deut.18:15. Prooroc din mijlocul tău şi din fraţii tăi, ca şi mine, îţi va ridica Domnul Dumnezeul tău: pe Acela să-L ascultaţi.
Dar nu înţeleg că acel ca şi mine înseamnă începător de legământ (cum a început Moise Vechiul Legământ, Hristos a început pe cel Nou). Ei înţeleg că Hristos este om ca şi Moise deci nu e Dumnezeu. Aşadar nădejdea lor este tot în om, şi de aceea vor primi pe antihrist (care nu caută adevărul, nu caută slava lui Dumnezeu ci slava lui omenească, personală, deci căzută):
Ioan 5:39. Cercetaţi Scripturile, că socotiţi că în ele aveţi viaţă veşnică. Şi acelea sunt care mărturisesc despre Mine.
Ioan 5:40. Şi nu voiţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţă!
Ioan 5:41. Slavă de la oameni nu primesc;
Ioan 5:42. Dar v-am cunoscut că n-aveţi în voi dragostea lui Dumnezeu.
Ioan 5:43. Eu am venit în numele Tatălui Meu şi voi nu Mă primiţi; dacă va veni altul în numele său, pe acela îl veţi primi.
Ioan 5:44. Cum puteţi voi să credeţi, când primiţi slavă unii de la alţii şi slava care vine de la unicul Dumnezeu nu o căutaţi?
Ioan 5:45. Să nu socotiţi că Eu vă voi învinui la Tatăl; cel ce vă învinuieşte este Moise, în care voi aţi nădăjduit.
Ioan 5:46. Că dacă aţi fi crezut lui Moise, aţi fi crezut şi Mie, căci despre Mine a scris acela.
Ioan 5:47. Iar dacă celor scrise de el nu credeţi, cum veţi crede în cuvintele Mele?

Vedem aşadar că evreii, deşi au citit scripturile, au luat un înţeles strâmb din mintea lor strâmbă care a înţeles după ea scripturile şi, justificându-se cu ele, vor primi pe Antihrist, tot o făptură, căci aceea aşteaptă ei: pământ, deşertăciune şi minciună, care să le dea fericire pe pământ. Au răstignit pe Dumnezeu ce le da cerul ca să se poată desfăta cu pământ, crezând în cea mai penibilă erezie a tuturor timpurilor: posibilitatea existenţei fericirii pe pământ. Nădejdea lor este aşadar tot în creatură şi de aceea aleargă şi se hrănesc şi doresc minciuna.

Ioan 8:39. Ei au răspuns şi I-au zis: Tatăl nostru este Avraam. Iisus le-a zis: Dacă aţi fi fiii lui Avraam, aţi face faptele lui Avraam.
Ioan 8:40. Dar voi acum căutaţi să Mă ucideţi pe Mine, Omul care v-am spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Avraam n-a făcut aceasta.
Ioan 8:41. Voi faceţi faptele tatălui vostru. Zis-au Lui: Noi nu ne-am născut din desfrânare. Un tată avem: pe Dumnezeu.
Ioan 8:42. Le-a zis Iisus: Dacă Dumnezeu ar fi Tatăl vostru, M-aţi iubi pe Mine, căci de la Dumnezeu am ieşit şi am venit. Pentru că n-am venit de la Mine însumi, ci El M-a trimis.
Ioan 8:43. De ce nu înţelegeţi vorbirea Mea? Fiindcă nu puteţi să daţi ascultare cuvântului Meu.
Ioan 8:44. Voi sunteţi din tatăl vostru diavolul şi vreţi să faceţi poftele tatălui vostru. El, de la început, a fost ucigător de oameni şi nu a stat întru adevăr, pentru că nu este adevăr întru el. Când grăieşte minciuna, grăieşte dintru ale sale, căci este mincinos şi tatăl minciunii.
Ioan 8:45. Dar pe Mine, fiindcă spun adevărul, nu Mă credeţi.
Ioan 8:46. Cine dintre voi Mă vădeşte de păcat? Dacă spun adevărul, de ce voi nu Mă credeţi?
Ioan 8:47. Cel care este de la Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; de aceea voi nu ascultaţi pentru că nu sunteţi de la Dumnezeu.


Deci adevărul nu se poate afla decât în Hristos căci numai El este şi Dumnezeu şi om.


Să vedem acum ce ne oferă cei ce zic că se închină lui Hristos, care zic că se închină la adevăr, care zic că sunt creştini, dar nu sunt.
Papiştii spun că papa este infailibil, nu poate greşi. Dar vedeţi că ei îşi pun nădejdea aflării adevărului la un om, negreşit mincinos.

Protestanţii îşi pun nădejdea în Sfânta Scriptură care este, după ei infailibilă, „Sola Scriptura” dar iată că însăşi Sfânta Scriptură îi contrazice:

II.Petr.1:20. Aceasta ştiind mai dinainte că nici o proorocie a Scripturii nu se tâlcuieşte după socotinţa fiecăruia;
II.Petr.1:21. Pentru că niciodată proorocia nu s-a făcut din voia omului, ci oamenii cei sfinţi ai lui Dumnezeu au grăit, purtaţi fiind de Duhul Sfânt.

II.Petr.3:15. Şi îndelunga-răbdare a Domnului nostru socotiţi-o drept mântuire, precum v-a scris şi iubitul nostru frate Pavel după înţelepciunea dată lui,
II.Petr.3:16. Cum vorbeşte despre acestea, în toate epistolele sale, în care sunt unele lucruri cu anevoie de înţeles, pe care cei neştiutori şi neîntăriţi le răstălmăcesc, ca şi pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare.
II.Petr.3:17. Deci voi, iubiţilor, cunoscând acestea de mai înainte, păziţi-vă, ca nu cumva, lăsându-vă târâţi de rătăcirea celor fără de lege, să cădeţi din întărirea voastră,
II.Petr.3:18. Ci creşteţi în har şi în cunoaşterea Domnului nostru şi Mântuitorului Iisus Hristos. A Lui este slava, acum şi în ziua veacului! Amin.


Deci, vedeţi că Sfânta Scriptură nu este o persoană care să se explice pe ea însăşi, să ne contrazică dacă o înţelegem greşit sau să ne aprobe dacă o înţelegem bine, să ne spună ce trebuie sau nu să înţelegem din Dumnezeu? Este o carte, desigur Sfântă, cea mai frumoasă, icoana sufletului lui Hristos, deci mai mare decât Sfintele Icoane care sunt icoane ale Trupului Său, şi este scris în Pidalion că după cum sufletul este mai de cinste decât trupul tot aşa se sărută mai întâi Sfânta Evanghelie apoi Sfânta Cruce şi apoi Sfintele Icoane în ordinea ierarhiei sfinţilor, sărutarea fiind în ordinea descreşterii cinstirii. Deci o cinstim cu toată dragostea dar nu o adorăm ca pe Dumnezeu şi ca pe însuşi Adevărul, căci este totuşi o icoană a adevărului şi nu Însuşi Adevărul Hristos. Înţelegerea Ei este dependentă de noi. De aceea azi sunt 24. 000! de secte doar în America, care se contrazic între ele şi toate sunt contra Ortodoxiei şi toate spun că ele merg după Sfânta Scriptură (dar de fapt ei cugetă jidoveşte când citesc scripturile lucru vizibil şi din faptul că în variantele traducerilor lor preferă textul mincinos evreiesc, deformat de masoreţi la sfârşitul secolului 9, în locul textului revelat de sus al Septuagintei, textul Sfintei Biserici).
Vedeţi aşadar după roade că Sola Scriptura este o mască care preface pe tot protestantul într-un papă? Căci acest principiu spune de fapt că tot cititorul este infailibil, aşadar nu poate greşi, aşadar este un papă. Şi iată cum îşi pun protestanţii nădejdea în om.
Aşadar am epuizat tot ce se poate numi credinţă şi căutare a adevărului şi iată că nu am găsit nimic care să caute cu adevărat adevărul la Dumnezeu Adevărul. Ei spun că îl caută şi se închină la Dumnezeu dar la capătul închinării lor, dacă cineva se uită cu puţină atenţie, vede de fapt un idol: Omul.

[ALEXANDRU ANASTASIU]

A mai rămas numai Ortodoxia. Oare şi această ultimă şansă a noastră, dacă o cercetăm cu atenţie, să aflăm stupefiaţi, la sfârşit, că-şi pune nădejdea în om, şi epuizând cercetarea noastră cu Taina Ortodoxiei, fiind dezamăgiţi, să nu mai avem nici o şansă de a mai afla pe Dumnezeu? Să nu fie, în veac!
Dragii mei singura credinţă care îşi pune nădejdea nu în făptură ci în Dumnezeu este Ortodoxia, dar nu-Şi pune nădejdea într-un Dumnezeu singur şi rece, cinic, care fiind în transcendent nu poate comunica cu noi, nimicii, ci într-un Dumnezeu care ne-a iubit aşa de mult că S-a făcut Om :
Filip.2:6. Care, Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o ştirbire a fi El întocmai cu Dumnezeu,
Filip.2:7. Ci S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om,
Filip.2:8. S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe cruce.
Ioan 3:15. Ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.
Ioan 3:16. Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.

Şi a rămas cu noi, şi va rămâne în veac, neretrăgându-se cinic pe tron ca să ne lase în ghearele vreunui altui om (om ca noi chiar dacă vrea să ne mintă că este infailibil - cum zic papiştii: că a dat Hristos graţia papei şi l-a lăsat pe el cap bisericii).

Matei 28:19. Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh,
Matei 28:20 Învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.

Cum rezolvă Ortodoxia această părută contradicţie: Dumnezeu să fie Adevărul, pe El la El şi în El să-L aflăm dar totuşi să-L aflăm prin mijloace omeneşti, accesibile, pipăibile, şi să ni-L comunice nouă oamenilor care nu suntem cereşti, nu suntem sfinţi şi nu avem vedere duhovnicească?

Aceasta rămâne să o vedem data viitoare.

Va urma:

Cum află şi cum ne spune Adevărul, şi numai Adevărul, Ortodoxia, fără să-Şi pună nădejdea în om ci numai în Dumnezeu-Omul?

[ALEXANDRU ANASTASIU]

În prealabil postat de calator prin ploaie

Admirabil raspunsul! Chiar asa si este....De regula corpul se imbolnaveste ca urmare a alterarii in vreun fel a sufletului cauzata de o gandire defectuoasa...de greseli...Degeaba vrei sa te vindeci daca nu-ti schimbi modul de gandire....Spre exempluun ficatul se zice ca este "sediul" supararilor si al emotiilor, al maniei....Le va fi afectat ficatul celor care nu au liniste, pace si nu se dispretuiesc pe ei insisi....Sau....colita spastica...intervine de obicei cand omul este plin de temeri si de nesiguranta, cu o gandire negativista .....Daca cei cu colita s-ar gandi altfel de ex : "Dumnezeu mi-a daruit viata si trebuie sa ma bucur de ea mai ales ca EL ma ajuta intotdeauna", cu siguranta si-ar vindeca sau cel putin ameliora starea...Acum desigur, trebuie executat si tratamentul indicat de medic....Insa acest tratament cu schimbarea modului de gandire merg mana in mana , mereu ! Doamne ajuta!

Probabil dvs. nu aţi citit până acum tot ce s-a spus mai sus (lucru de altfel dificil) de aceea reluaţi idei în necunoştiinţă de cauză. Dar pentru bucuria că şi dvs. participaţi cu noi în această călătorie de a afla tainele vindecării dumnezeieşti, omeneşti şi demonice vă răspund pe foarte scurt:
E bună ideea că fără vindecare de păcat nu este vindecare de boală, căci boala are una din cauze păcatul pe de o parte iar pe de alta tot păcatul este o boală.
Dar "gandire defectuoasa...de greseli" nu înseamnă o realitate căci realitatea este păcatul spus pe şleau nu parfumat, cosmetizat ca să nu ne supere conştiinţa şi cei care nu-l recunosc în hidoşenia lui ci gândesc aşa: că au doar greşeli, gândire defectoasă, nicidecum nu se gândesc la pocăinţă ci doar la surogatul mincinos numit gândire pozitivă.

Defectuos la Heaven, lucru vădit de postările ei ulterioare, este că amestecă medicina omenească, cu cea Dumnezeiască şi cu cea demonică, numită modern, în chip machiat "alternativă". Pe româneşte alternativ înseamnă născut de altul, adică dacă nu e născută de Dumnezeu (Singurul Medic adevărat care lucrează împreună cu oamenii Lui), este clar că are ca părinte pe drac şi oamenii lui. Pe acest lucru ne străduim să-l arătăm pe larg, deoarece explicaţia simplă şi scurtă de la început, luată din îndreptarul de spovedanie Ortodox, unii nu au crezut-o, acuzând de ignoranţă pe cei mai înţelepţi oameni de pe pământ: Sfinţii Părinţi. Lucru care, cu binecuvântarea duhovnicului, ne-a dus la o discuţie detaliată şi de o amploare şi audienţă la care nu mă aşteptam. Probabil sunt rugăciunile duhovnicului meu celui tăcut şi smerit şi lucrarea stareţului meu duhovnicesc, bătrânul Traian.
În privinţa ideii că fiecare boală se trage specific dintr-un gând, stres, că fiecare patimă îşi are locul într-un organ, vom vorbi mai târziu, dacă ne va ajuta Dumnezeu, când vom discuta despre aberantele aberaţii criminale ale lui Ryke HAMER şi a celor ce înlocuiesc (în capul lor demonizat prin lipsa fricii de Dumnezeu) păcatul cu stresul şi pocăinţa cu înşelarea demonică numită "gândire pozitivă". O să vă prăpădiţi de râs atunci când veţi vedea ce excrocherie de copii proşti este această idee şi o să vă îndureraţi de plâns când veţi vedea câţi oameni au murit din cauză că au crezut-o.
Cu dorinţa să nu fi scris şi dvs. ca atâţia alţii doar pentru a vă arăta cunoştiinţele şi apoi a părăsi discuţia fără urmă, vă aşteptăm la o participare serioasă, documentată şi argumentată, după ce parcurgeţi tot materialul de mai sus, (ca să nu plictisim - pe cei ce l-au urmărit cu atenţie şi cu rugăciune - prin repetiţii, care recunosc şi pe mine m-ar obosi enorm, ştiind câte mai sunt de spus până la sfârştit).
Vă mulţumesc că aţi venit printre colaboratoriii la acest topic, şi vă spun şi dvs. că noi cu drag răspundem la orice întrebare publică sau privată a oricui, cu rugămintea de a folosi cuvinte de dragoste pentru a zidi iar nu de ceartă pentru a zdrobi.
Cu drag, Alexandru.

[ALEXANDRU ANASTASIU]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Multe suferinţe fizice sunt, de fapt, psihice. La rândul lor, multe suferinţe psihice sunt, de fapt, spirituale. Aceste trei planuri: fizic, psihic şi spiritual se influenţează în mod bidirecţional, dar cele două tipuri de evoluţii arată un prognostic foarte diferit, de aceea este esenţială cercetarea procesului morbid în dinamica lui: cum a fost la început, cum a fost mai apoi, cum este acum ? Homeopatia operează cu Legile lui Hering, care stabilesc nişte binoame. Boala se agravează dacă evoluează de jos în sus, de la exterior spre interior, din plan fizic în plan psihic. Şi invers, se ameliorează dacă evoluează de sus în jos, de la interior spre exterior, din pishic în fizic. Interesant este că "psihizarea bolilor" a fost observată, în mod independent de homeopaţi, şi de vechii medici alopaţi, ca şi evoluţia "interior-exterior". Sunt multe aplicaţii ale legilor homeopatice în abordări non-homeopatice. De exemplu, o rujeolă la care bolnavul îşi simte mai întâi muşchii zdrobiţi, de parcă ar fi bătut (simptom numit "curbatură"), apoi apare erupţia specifică, iar când apare erupţia se simte deodată mai bine, este o rujeolă care evoluează bine: putem fi optimişti. Şi invers, dacă pe măsură ce erupţia se atenuează se dezvoltă curbatura, avem motive de îngrijorare. Iată cum aceleaşi două semne de boală: erupţie şi curbatură arată o evoluţie diametral opusă, spre ameliorare sau agravare, în funcţie de dinamica bolii.

Mutatis mutandis, aceleaşi observaţii pot fi făcute atunci când mai întâi ne doare glezna şi mai apoi genunchiul şi la sfârşit articulaţiile coloanei verterbrale, faţă de evoluţia inversă.

Sursa informaţiilor dvs. este foarte veche şi neştiinţifică: se cheamă gnosticism. Ei împărţeau oamenii în ilici (fizici, materiali) psihici (sufleteşti) şi pnevmatici (duhovniceşti, spirituali). Gnosticismul nu a murit, ci, după cum observăm chiar la dvs. în postare, azi s-a băgat în medicină. Vom vedea mai jos că oamenii nu sunt nicidecum trihotomici ci dihotomici.
Iar un amestec mincinos în termeni, (în care au căzut din pripă, pentru că nu au analizat termenii cu atenţie, şi unii medici care combat foarte frumos şi documentat ştiinţific cu adevărat excrocheria din medicină) este împărţirea medicinii în homeopatie şi alopatie. După cum vom arăta mai jos de fapt se împarte în excrocherie şi medicină, homeopatia nefiind homeopatie (în înţelesul homeopatic şi sub nici un înţeles) ci nimicul adus la rang de demonizare prin dinamizare cu mască de homeopatie iar medicina alopată de fapt fiind medicina normală care foloseşte şi cele asemănătoare şi cele contrarii şi cele neutre după firescul situaţiei. Vom discuta, dacă ne va ajuta Dumnezeu să ajungem şi acolo.
Un exemplu de excrocherie cu rang de ştiinţă sunt şi legile lui Hering deşi am putea să le numim şi ale macroului şi ale morunului dar mai degrabă ale somnului raţiunii care naşte monştri. Hering a luat nişte observaţii băbeşti, probabil dintr-o cutie goală şi ruginită de sardele, care pot aşadar să cucerească şi babele iubitoare de peşte oceanic, dar le-a dat termeni ştiinţifici ca să cucerească pe cei ce se închină la Idolul S.F. în loc de realitatea sf. adică a sfinţeniei.
Dar ca să arătăm că ele nu sunt deloc universale, ci în anumite boli sunt cu totul alte situaţii (şi deci cad ca legi ştiinţifice rămânând doar observaţii băbeşti), să luăm de pildă boala leprei descrisă în Sfânta Scriptură, ca să tăiem cheful cuiva să contrazică pe Doctorul cel de sus că ar şti mai bine decât El cum e cu boala.
Să luăm de exemplu cu "Boala se agravează dacă evoluează de jos în sus" enumerat de dumneavoastră mai sus. Să zicem că un bolnav are o bubă pe piept. Conform principiului heringului de mai sus, dacă această bubă se extinde şi pe gât este mai grav, cu atât mai grav este dacă se extinde pe tot corpul . Iată însă că după medicina cerească, spusă celor de jos chiar de Dumnezeu, deci fără greşeală, este exact invers:


Lev.13:9. De se va ivi pe un om boala leprei, acela să fie adus la preot.
Lev.13:10. Preotul va cerceta şi, dacă umflătura de pe piele va fi albă şi părul va fi schimbat în alb şi dacă umflătura va fi carne vie,
Lev.13:11. Aceea e lepră învechită pe pielea trupului; preotul il va declara necurat şi nu-l va închide, că este necurat.
Lev.13:12. Dacă însă lepra va înflori pe piele şi dacă va acoperi lepra toată pielea bolnavului de la cap până la picioare, cât poate să vadă preotul cu ochii,
Lev.13:13. Şi dacă va vedea preotul că lepra a acoperit toată pielea trupului, atunci va declara pe bolnav curat, pentru că tot s-a schimbat în alb şi deci este curat.


Una din erorile homeopatiei, dar ce are ea care să nu fie eroare, este şi privirea bolilor după tot felul de idei necercetate ştiinţific ci ieşite din păreri hrănite cu ignoranţă şi multă, foarte multă fudulie...

Românul a pus diagnosticul de mult, nefolosind termeni medicali, parcă tocmai vorbind despre Hahnemann şi acoliţii lui "prostul dacă nu-i fudul, parcă nu e prost destul". De aceea şi Hahnemann gândea că el trebuie neapărat să găsească o altfel de medicină, cum nu s-a mai văzut, căci el este cineva mai special, deoarece crede mai mult în Confucius decât în Hristos, nu e ca ceilalţi care-L cred pe Hristos Dumnezeu.
Şi a ajuns să dea remedii contra mâniei... boabe de mazăre. După roade se cunoaşte pomul:



"Ps.13:1. Zis-a cel nebun în inima sa: “Nu este Dumnezeu!” Stricatu-s-au oamenii şi urâţi s-au făcut întru îndeletnicirile lor. Nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul."
Şi la aşa un pom ne mai mirăm ce poamă otrăvitoare este homeopatia?
Oferim aşadar premiul postmortem lui Hering şi lui Hahnemann, titulatura care şi-au dorit-o din toată inima lor, chiar dacă are, de fapt, acoperirea pe care o ştim noi din experienţă amară:

"Cei mai renumiţi academicieni, ingineri, doctori şi oameni de ştiinţă"



O să-i vină şi homeopatiei rândul a o discuta nu polemic ci, ştiinţific, la bani mărunţi... Dacă ne ajută Dumnezeu.

Ps vă rugăm să ne spuneţi ce semnificaţie simbolică are pt. dvs. imaginea care vă reprezintă, desigur dacă nu este prea ocultă




PS 2 Mă iertaţi, poate am fost cam ironic, dar totdeauna când vă observ pe forum mă întreb de ce faceţi postări pe un forum ortodox. Am citit postări ale dvs. ironice la adresa Sfintei Scripturi Ortodoxe, la adresa dulcelui nume al lui Iisus, deci mă gândesc că nu vă documentaţi despre Ortodoxie pentru a vă converti ci pentru a o asupri, doar daţi cu tifla.
Dacă totuşi m-am înşelat aştept şi eu o postare spusă omeneşte, de la egal la egal iar nu din înălţimea omului care vine să ne înveţe pe noi adevărata credinţă şi adevărata medicină, deoarece după cum am observat nu le cunoaşteţi. De aceea nici eu până acum nu v-am vorbit prieteneşte ci firesc, aşa cum aţi cerut-o, aşa încât să vedeţi că nu puteţi fi dascăl la ortodocşi. Noi avem credinţa de 2000 de ani, ca să nu mai spun că de fapt de 7519 ani, pe când dvs. doar de la 1054 încoace. Aştept să veniţi prietenos, cu o curiozitate reală, pentru a afla ce credem noi şi atunci veţi vedea că noi pe nimeni nu alungăm ci cu toată dragostea pe cei sinceri cu sinceritate îi îmbrăţişăm.

Ps.17:28. Cu cel cuvios, cuvios vei fi; şi cu omul nevinovat, nevinovat vei fi.
Ps.17:29. Şi cu cel ales, ales vei fi; şi cu cel îndărătnic Te vei îndărătnici.
Ps.17:30. Că Tu pe poporul cel smerit îl vei mântui, şi ochii mândrilor îi vei smeri.

Acum aşadar v-am invitat la dragoste, hai lăsaţi-le pe cele de până acum şi veniţi la dragoste.

[milica1]

În prealabil postat de kiralina

Uite,duminica,mi-a venit o verisoara in vizita!o durea capul ingrozitor!i-am pus mainile pe cap,a spus ca simte ca in cap i-a intrat o caldura!in 5 minute nu o mai durea capul,IN CONDITIILE IN CARE TOATA ZIUA O DURUSE!unde e dracul aici?eu tocmai venisem de la biserica.UNDE E DRACUL?RASPUNDE!

doamne ajuta!!!de ce il pomenesti pe necuratul?si vb atat de raspicat incat daca spui ca te intorceai de la biserica,cel care pomeneste pe cel rau mereu,e triumfator cel rau ca i se pomeneste numele,iar daca mai rasfoiesti si tu putin cartile,atunci nu mai vb asa,daca ai energie pozitiva de la dumnezeu,atunci nimic de comentat,era o femeie tot asa ca tine,si un preot a sfatuit-o sa mearga in fata altarului si sa-l intrebe pe dumnezeu daca e darul de la el,sau de la cel necurat,zis si facut,s-a dus la slujba femeia,dupa slujba a inghenunchiat in fata sfantului altar si la intrebat pe dumnezeu de unde are puterea de a tamadui,de la el sau necuratul?rasp a fost..femeia lesinase,cert a fost cand si-a revenit,nu a mai facut asta niciodata!!!si-a dat seama ca e de la necuratul..doamne ajuta

[ALEXANDRU ANASTASIU]

CUM AFLĂ ŞI CUM NE SPUNE ADEVĂRUL ŞI NUMAI ADEVĂRUL ORTODOXIA FĂRĂ SĂ-ŞI PUNĂ NĂDEJDEA ÎN OM CI NUMAI ÎN DUMNEZEU-OMUL?


Să-L întrebăm tot pe Dumnezeu:
Doamne, oare Tu ni le-ai spus pe toate în Sfânta Scriptură sau mai ai de spus ceva pentru noi?

Ioan 16:12. Încă multe am a vă spune, dar acum nu puteţi să le purtaţi.
Ioan 16:13. Iar când va veni Acela, Duhul Adevărului, vă va călăuzi la tot adevărul; căci nu va vorbi de la Sine, ci toate câte va auzi va vorbi şi cele viitoare vă va vesti.
Ioan 16:14. Acela Mă va slăvi, pentru că din al Meu va lua şi vă va vesti.
Ioan 16:15. Toate câte are Tatăl ale Mele sunt; de aceea am zis că din al Meu ia şi vă vesteşte vouă.

Dar nu ne-ai spus tu nouă să nu ne bizuim pe învăţăturile omeneşti, când ai spus:


Marcu 7:10. Căci Moise a zis: "Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta", şi "cel ce va grăi de rău pe tatăl său, sau pe mama sa, cu moarte să se sfârşească".
Marcu 7:11. Voi însă ziceţi: Dacă un om va spune tatălui sau mamei: Corban! adică: Cu ce te-aş fi putut ajuta este dăruit lui Dumnezeu,
Marcu 7:12. Nu-l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl său sau pentru mama sa.
Marcu 7:13. Şi astfel desfiinţaţi cuvântul lui Dumnezeu cu datina voastră pe care singuri aţi dat-o. Şi faceţi multe asemănătoare cu acestea.

Oare ne putem bizui pe cele care le spun oamenii, nu învaţă ei lucruri omeneşti împotriva Sfintelor Scripturi? De unde ştim dacă sunt insuflaţi de Duhul Sfânt?

Matei 22:29. Răspunzând, Iisus le-a zis: Vă rătăciţi neştiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.


Deci trebuie să ştim Sfânta Scriptură, ca să verificăm dacă învăţăturile oamenilor sunt conforme cu ele, după cum nici Sfânta Tradiţie nu contrazice de loc Sfânta Scriptură, ci parcă ar fi scrisă de Acelaşi Autor.
Dar ce vrei să spui Doamne cu „puterea lui Dumnezeu” pe care trebuie să o cunoaştem, are şi aceasta legătură cu Adevărul şi rătăcirea prin învăţături omeneşti? Că şi sectarii zic ca verificarea învăţăturilor să se facă prin Sfânta Scriptură pentru a fi probate dacă sunt de la Dumnezeu sau nu. Oare greşeala lor este doar respingerea Sfintei Tradiţii? Am putea aplica noi stilul lor lărgind Sfânta Scriptură prin includerea tuturor scrierilor din Sfânta Tradiţie? Oare putem spune, cum spun ei „Sola Scriptura” doar să adăugăm „Sola Scriptura + Tradiţia”? Sau vrei Să spui ce spune Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici că apusenii iau doar Sfânta Scriptură devenind legişti, academicieni şi şoareci de bibliotecă dar uită şi ignoră puterea lui Dumnezeu adică minunile prezentând un Dumnezeu intelectual dar neputincios, fiind astfel înecaţi în minciună şi hulă şi negustând puterea sfinţeniei, dezdumnezeindu-se? Şi tot Sfântul spune că extrem orientalii umblă cu limba scoasă după minuni şi puteri vrând să fie fachiri dar uitând cu totul de Sfânta Scriptură şi poruncile lui Dumnezeu îndrăcindu-se. Doar Ortodoxia ia şi Sfânta Scriptură şi puterea lui Dumnezeu crezând şi în minuni şi mai ales în învierea de zi cu zi dar nu în spectacolul magic al minunilor ci căutând mai presus de toate porunca lui Dumnezeu pentru că Îl iubeşte de aceea pune atâta preţ pe înviere care este porunca lui Dumnezeu şi puterea lui Dumnezeu unite în veşnicie. Deci noi dacă o să credem în minuni pe care le cercetăm cu Sfânta Tradiţie este suficient pentru a şti în chip infailibil adevărul şi să dăm o formulă completă: „Sola Scriptura + Tradiţia + Puterea lui Dumnezeu”? Ce vrei Tu Doamne să ne spui cu aceasta?

Matei 16:18 Şi Eu îţi zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui.
Matei 16:19 Şi îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat şi în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în ceruri.


Atunci să înţeleg că trebuie să mergem să ne închinăm papei care este urmaş al Sfântului Petru, şi deci infailibil ca şi el, căci pe el este zidită Biserica pe care gurile iadului (ereticii şi dracii mincinoşi) nu O vor putea birui? Nu înseamnă că mă contrazic cu ce am spus mai sus?

Matei 16:15 Şi le-a zis: Dar voi cine ziceţi că sunt?
Matei 16:16 Răspunzând Simon Petru a zis: Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu.
Matei 16:17 Iar Iisus, răspunzând, i-a zis: Fericit eşti Simone, fiul lui Iona, că nu trup şi sânge ţi-au descoperit ţie aceasta, ci Tatăl Meu, Cel din ceruri.


Aaa! Aşadar nu Sfântul Apostol Petru a descoperit aceasta şi nu este el infailibil, ci minunea nu-i aparţine lui ci este a Tatălui?

Matei 16:22 Şi Petru, luându-L la o parte, a început să-L dojenească, zicându-I: Fie-Ţi milă de Tine să nu Ţi se întâmple Ţie aceasta.
Matei 16:23 Iar El, întorcându-se, a zis lui Petru: Mergi înapoia Mea, satano! Sminteală Îmi eşti; că nu cugeţi cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor.


Auăleu! Păi în versetul 18 îl faci Doamne temelie a Bisericii şi în versetul 23 îl numeşti satană, tocmai Tu, Domnul nostru cel plin de iubire şi delicat în mustrare, îl faci satană?!!! De fapt înseamnă că mustri în el un păcat foarte grav şi vrei Să-l scuturi bine să nu-l mai facă.
Acum am înţeles. Aşadar când vorbeşte Sfântul Apostol Petru de la sine, de la om şi se face el pe sine învăţător este satană iar când vorbeşte inspirat de Dumnezeu este temelie a Bisericii. Şi de aceea nu spui Tu Doamne: „pe tine Petru voi zidi Biserica Mea” ci spui

Matei 16:18 Şi Eu îţi zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui.


Adică piatra credinţei mărturisite de el „Matei 16:16 Răspunzând Simon Petru a zis: Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu.” este temelia Bisericii şi nu Sfântul Apostol Petru cum spun mincinos papiştii. Aşadar pe Biserică nu o vor putea birui datinile omeneşti mincinoase ce sunt guri ale iadului iar nu pe papă. Asta înseamnă că nu putem aplica nici o formulă matematică pentru a afla adevărul, nici măcar cea cu mască ortodoxă scrisă de mine mai sus. Că noi putem acum înţelege adevărul, apoi peste o clipă să luăm pe satana drept adevăr, dacă ne facem pe noi infailibili în a înţelege Sfânta Tradiţie şi puterea lui Dumnezeu. Anulând taina împreună lucrării şi împreună iubirii cu Dumnezeu nu ne mai punem nădejdea noastră în Tatăl adică în Dumnezeu. Dar ce să facem atunci?

I.Tim.3:15. Ca să ştii, dacă zăbovesc, cum trebuie să petreci în casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui viu, stâlp şi temelie a adevărului.
I.Tim.3:16. Şi cu adevărat, mare este taina dreptei credinţe: Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălţat întru slavă.


Acum am înţeles: toate tainele se află infailibil descrise în şi cunoscute de Sfânta Biserică.
Iartă-mă Doamne că îndrăznesc mai mult cu întrebarea. Asta înseamnă că orice om din Sfânta Biserică spune adevărul şi ne putem lua fără greşeală după orice ortodox? Nu este nici un învăţător mincinos în Biserica Ortodoxă dacă Ea este infailibilă?

Fapt.20:28. Drept aceea, luaţi aminte de voi înşivă şi de toată turma, întru care Duhul Sfânt v-a pus pe voi episcopi, ca să păstraţi Biserica lui Dumnezeu, pe care a câştigat-o cu însuşi sângele Său.
Fapt.20:29. Căci eu ştiu aceasta, că după plecarea mea vor intra, între voi, lupi îngrozitori, care nu vor cruţa turma.
Fapt.20:30. Şi dintre voi înşivă se vor ridica bărbaţi, grăind învăţături răstălmăcite, ca să tragă pe ucenici după ei.
Fapt.20:31. Drept aceea, privegheaţi, aducându-vă aminte că, timp de trei ani, n-am încetat noaptea şi ziua să vă îndemn, cu lacrimi, pe fiecare dintre voi.
Fapt.20:32. Şi acum vă încredinţez lui Dumnezeu şi cuvântului harului Său, cel ce poate să vă zidească şi să vă dea moştenire între toţi cei sfinţiţi.

Aşadar sunt lupi, adică eretici, şi învăţători mincinoşi până şi în Sfânta Biserică Ortodoxă? De ce ai îngăduit Doamne una ca aceasta?

I.Cor.11:18. Căci mai întâi aud că atunci când vă adunaţi în biserică, între voi sunt dezbinări, şi în parte cred.
I.Cor.11:19. Căci trebuie să fie între voi şi eresuri, ca să se învedereze între voi cei încercaţi.

Aşadar pentru a ne dărui dragostea de adevăr, privegherea şi râvna de a afla adevărul adevărat şi libertatea de a alege, după dorul nostru, Adevărul sau minciuna, şi aşa a ne încununa pentru osteneală iar în acelaşi timp a lăsa şi pe cei rătăciţi să aibă o vreme de chibzuială ca să se poată întoarce şi a-i încununa şi pe ei prin pocăinţă ai îngăduit aceasta. Îţi mulţumesc, Doamne pentru îndelungă răbdarea Ta. Mi-aduc aminte din câte idei rătăcite m-ai scos în timp cu această bunătate a Ta, şi văd şi în jurul meu că oamenii care stăruie în Sfânta Biserică, dacă au sinceritate şi dragoste de adevăr mai mare decât de ei înşişi, adică smerenie, ajung negreşit la adevăr. Îţi mulţumesc din toată inima mea.

[ALEXANDRU ANASTASIU]

Dar noi ce să facem atunci, unde să mergem pentru a afla Adevărul nerătăcit?

I.Cor.12:28. Şi pe unii i-a pus Dumnezeu, în Biserică: întâi apostoli, al doilea prooroci, al treilea învăţători; apoi pe cei ce au darul de a face minuni; apoi darurile vindecărilor, ajutorările, cârmuirile, felurile limbilor.


Aaa!!! De aici se desprind două lucruri pentru noi, foarte importante. Pe de o parte că e mai mare Episcopul, preotul, diaconul decât făcătorul de minuni şi vindecătorul, şi că numai vindecătorii din Biserică (preoţii prin Sfintele Taine, sfinţii prin rugăciune – şi nu concentrare, transmisii de energii şi alte drăcării - şi medicii ortodocşi trăitori) pot da vindecări de la Dumnezeu, care să aibă inclusă şi o vindecare reală adică sufletească.
Dar în legătură cu Adevărul de care cu sete vorbim şi voim să-L aflăm fără greşeală înţeleg că trebuie să alergăm mai întâi la episcopi ca urmaşi ai Apostolilor, la preoţi ca urmaşi ai proorocilor, la învăţătorii ortodocşi şi cărţile de învăţătură ortodoxă. Dar aceasta înseamnă că ei nu pot greşi? Sunt oare ei infailibili?

Ps.115:2. Eu am zis întru uimirea mea: “Tot omul este mincinos!”

Păi, tocmai de la asta am pornit, ce să facem Doamne atunci? Să ne rugăm lui Dumnezeu să descopere adevărul la duhovnic şi dacă duhovnicul nostru ne spune ceva să-l ascultăm orbeşte, prin ei infailibil ne mântuim noi?

I.Cor.3:3. Fiindcă sunteţi tot trupeşti. Câtă vreme este între voi pizmă şi ceartă şi dezbinări, nu sunteţi, oare, trupeşti şi nu după firea omenească umblaţi?
I.Cor.3:4. Căci, când zice unul: Eu sunt al lui Pavel, iar altul: Eu sunt al lui Apollo, au nu sunteţi oameni trupeşti?
I.Cor.3:5. Dar ce este Apollo? Şi ce este Pavel? Slujitori prin care aţi crezut voi şi după cum i-a dat Domnul fiecăruia.
I.Cor.3:6. Eu am sădit, Apollo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească.
I.Cor.3:7. Astfel nici cel ce sădeşte nu e ceva, nici cel ce udă, ci numai Dumnezeu care face să crească.
I.Cor.3:8. Cel care sădeşte şi cel care udă sunt una şi fiecare îşi va lua plata după osteneala sa.
I.Cor.3:9. Căci noi împreună-lucrători cu Dumnezeu suntem; voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, zidirea lui Dumnezeu.
I.Cor.3:10. După harul lui Dumnezeu, cel dat mie, eu, ca un înţelept meşter, am pus temelia; iar altul zideşte. Dar fiecare să ia seama cum zideşte;
I.Cor.3:11. Căci nimeni nu poate pune altă temelie, decât cea pusă, care este Iisus Hristos.


Adică nu duhovnicii ne mântuie ci Dumnezeu prin ei şi să nu ne facem din duhovnici dumnezei că o să cădem prin ei. Aşadar pot şi duhovnicii noştri greşi, şi să nu-i ascultăm atunci?

Gal.1:6. Mă mir că aşa degrabă treceţi de la cel ce v-a chemat pe voi, prin harul lui Hristos, la altă Evanghelie,
Gal.1:7. Care nu este alta, decât că sunt unii care vă tulbură şi voiesc să schimbe Evanghelia lui Hristos.
Gal.1:8. Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti altă Evanghelie decât aceea pe care v-am vestit-o - să fie anatema!
Gal.1:9. Precum v-am spus mai înainte, şi acum vă spun iarăşi: Dacă vă propovăduieşte cineva altceva decât aţi primit - să fie anatema!
Gal.1:10. Căci acum caut bunăvoinţa oamenilor sau pe a lui Dumnezeu? Sau caut să plac oamenilor? Dacă aş plăcea însă oamenilor, n-aş fi rob al lui Hristos.
Gal.1:11. Dar vă fac cunoscut, fraţilor, că Evanghelia cea binevestită de mine nu este după om;
Gal.1:12. Pentru că nici eu n-am primit-o de la om, nici n-am învăţat-o, ci prin descoperirea lui Iisus Hristos.


Am înţeles acum, îi laşi şi pe ei să greşească din dragoste pentru noi şi pentru ei pentru ca noi să nu ne pune nădejdea în om ci numai în Tine iar ei să fie smeriţi. Dar cum rămâne cu ce ai spus Tu în Sfânta Scriptură:

1 Reg.15:22. A răspuns Samuel: “Au doară arderile de tot şi jertfele sunt tot aşa de plăcute Domnului, ca şi ascultarea glasului Domnului? Ascultarea este mai bună decât jertfa şi supunerea mai bună decât grăsimea berbecilor.
1 Reg.15:23. Căci nesupunerea este un păcat la fel cu vrăjitoria şi împotrivirea este la fel cu închinarea la idoli. Pentru că ai lepădat cuvântul Domnului, şi El te-a lepădat, ca să nu mai fii rege peste Israel


Spune-mi Doamne te rog, cum să nu ascultăm de duhovnic, toţi Sfinţii Părinţi ne spun să ascultăm, oare nu pierim? Iar Patericele ne arată cum prin ascultarea oarbă şi ilogică nu numai că se mântuiau oamenii dar deveneau şi făcători de minuni.

Matei 18:14 Astfel nu este vrere înaintea Tatălui vostru, Cel din ceruri, ca să piară vreunul dintr-aceştia mici.
Matei 18:15 De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şi de te va asculta, ai câştigat pe fratele tău.
Matei 18:16 Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot cuvântul.
Matei 18:17 Şi de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar de nu va asculta nici de Biserică, să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş.
Matei 18:18 Adevărat grăiesc vouă: Oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer, şi oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în cer.
Matei 18:19 Iarăşi grăiesc vouă că, dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ în privinţa unui lucru pe care îl vor cere, se va da lor de către Tatăl Meu, Care este în ceruri.
Matei 18:20 Că unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor.


Acum am înţeles, să ascultăm de duhovnic în cele ce privesc viaţa noastră lăuntrică, conflictele cu oamenii, în cele limpezi prin canoane şi generale pe tot parcursul istoriei. Ascultare până la păcat ca nu cumva păcătuind din ascultare să ajungem şi noi şi duhovnicul în iad. Dar dacă conştiinţa ne spunem că ar putea greşi în privinţa adevărului în situaţii moderne, să spunem de exemplu al medicinii alternative, deoarece nu este o învoială între părerile duhovnicilor ( fiind lucruri recente încă nedezbătute de Sfintele Sinoade), şi nu avem unisonul duhovnicesc ca să fie inspiraţi de Duhul Sfânt şi să se producă minunea ca să fie 2 sau trei adunaţi în numele Adevărului adică al lui Hristos, ce să facem? Să cercetăm în învăţăturile Bisericii lucruri asemănătoare să tragem o concluzie şi pentru a vedea dacă nu greşim să i le ducem cu smerenie duhovnicului şi să-l întrebăm de concluzia noastră: nu care cumva am înţeles noi greşit?

Ef.3:10. Pentru ca înţelepciunea lui Dumnezeu cea de multe feluri să se facă cunoscută acum, prin Biserică, începătoriilor şi stăpâniilor, în ceruri,
Ef.3:11. După sfatul cel din veci, pe care El l-a împlinit în Hristos Iisus, Domnul nostru,

Da, dacă Biserica învaţă şi începătoriile şi stăpâniile, adică şi pe îngeri cu atât mai mult ne învaţă şi pe noi şi pe duhovnici. Dar oare şi duhovnicii renumiţi la care vine multă lume şi află mai toţi folos duhovnicesc, şi care sunt bine văzuţi de toată Biserica, pot greşi?

Gal.2:11. Iar când Chefa a venit în Antiohia, pe faţă i-am stat împotrivă, căci era vrednic de înfruntare.
Gal.2:12. Căci înainte de a veni unii de la Iacov, el mânca cu cei dintre neamuri; dar când au venit ei, se ferea şi se osebea, temându-se de cei din tăierea împrejur.
Gal.2:13. Şi, împreună cu el, s-au făţărnicit şi ceilalţi iudei, încât şi Barnaba a fost atras în făţărnicia lor.
Gal.2:14. Dar când am văzut că ei nu calcă drept, după adevărul Evangheliei, am zis lui Chefa, înaintea tuturor: Dacă tu, care eşti iudeu, trăieşti ca păgânii şi nu ca iudeii, de ce sileşti pe păgâni să trăiască ca iudeii?
Gal.2:15. Noi suntem din fire iudei, iar nu păcătoşi dintre neamuri.
Gal.2:16. Ştiind însă că omul nu se îndreptează din faptele Legii, ci prin credinţa în Hristos Iisus, am crezut şi noi în Hristos Iisus, ca să ne îndreptăm din credinţa în Hristos, iar nu din faptele Legii, căci din faptele Legii, nimeni nu se va îndrepta.

Dar poate că Barnaba şi Chefa au greşit că erau apostoli mai mici dar cei mai mari apostoli poate că n-au greşit după ce a pogorât Duhul Sfânt peste ei.

Gal.2:7. Ci dimpotrivă, văzând că mie mi-a fost încredinţată Evanghelia pentru cei netăiaţi împrejur, după cum lui Petru, Evanghelia pentru cei tăiaţi împrejur,
Gal.2:8. Căci Cel ce a lucrat prin Petru în apostolia tăierii împrejur a lucrat şi prin mine la neamuri;
Gal.2:9. Şi cunoscând harul ce mi-a fost dat mie, Iacov şi Chefa şi Ioan, cei socotiţi a fi stâlpi, mi-au dat mie şi lui Barnaba dreapta spre unire cu ei, pentru ca noi să binevestim la neamuri, iar ei la cei tăiaţi împrejur,
Gal.2:10. Numai să ne aducem aminte de săraci, ceea ce tocmai m-am şi silit să fac.


Auăleu! Păi Chefa este piatră în aramaică şi asta înseamnă că însuşi Sfântul Apostol Petru, care spun papiştii că e temelia infailibilităţii papei şi a Bisericii, nu a fost infailibil ci a greşit! Şi era numit unul din Stâlpii Bisericii! Vai de capul meu. Mă gândesc atunci că dacă până şi corifeii Apostolilor au greşit precis şi duhovnicii mari pot greşi şi atunci ce rost mai are să mergem la Biserică...? Că tot nu putem afla adevărul absolut. Mai bine stăm acasă şi îl căutăm noi.

Evr.10:25. Fără să părăsim Biserica noastră, precum le este obiceiul unora, ci îndemnători făcându-ne, cu atât mai mult, cu cât vedeţi că se apropie ziua aceea.
Evr.10:26. Căci dacă păcătuim de voia noastră, după ce am luat cunoștință despre adevăr, nu ne mai rămâne, pentru păcate, nici o jertfă,
Evr.10:27. Ci o înfricoşată aşteptare a judecăţii şi iuţimea focului care va mistui pe cei potrivnici.

[ALEXANDRU ANASTASIU]

Aşadar vai de cei ce părăsesc Biserica. Să nu fie aşa cu noi în veac! Dar nu înţeleg atunci cum dacă oamenii din biserică, şi chiar marii duhovnici pot greşi mai se spune că putem lua cunoştinţă despre adevăr. Oare mai are vreun rost să căutăm adevărul. Cum Biserica fiind omenească, făcută din oameni, toţi mincinoşi, să se poată afla în Ea adevărul?

Ef.5:23. Pentru că bărbatul este cap femeii, precum şi Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui mântuitor şi este.
Ef.5:24. Ci precum Biserica se supune lui Hristos, aşa şi femeile bărbaţilor lor, întru totul.
Ef.5:25. Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre, după cum şi Hristos a iubit Biserica, şi S-a dat pe Sine pentru ea,
Ef.5:26. Ca s-o sfinţească, curăţind-o cu baia apei prin cuvânt,
Ef.5:27. Şi ca s-o înfăţişeze Sieşi, Biserică slăvită, neavând pată sau zbârcitură, ori altceva de acest fel, ci ca să fie sfântă şi fără de prihană.

Aaa! Deci nu de la început suntem toţi având adevărul absolut, ci rămânând în Sfânta Biserică, Dumnezeu ne sfinţeşte şi ne învaţă, pe măsura râvnei şi căutării şi lărgirii înţelesurilor noastre. Şi ne dă mai multe înţelesuri până suntem gata a ne prezenta Lui fără pată în credinţa noastră sau mai bine spus, Biserica este fără pată iar noi avem pete acolo unde nu cercetăm până la capăt care este credinţa Bisericii. Şi aşa se întâmplă şi cu duhovnicii care nu sunt infailibili ci se curăţă pe măsura întâlnirii cu problemele duhovniceşti, dacă au bunăvoinţă ei şi ucenicii lor să le aducă în faţă cu frică, dragoste şi respect, ca nişte ucenici smeriţi iar nu ca dascăli ai dascălilor lor, argumentele duhovniceşti ale Bisericii. După cum spune Sfântul Isaia Pustnicul (Filocalie 12) folosind cuvântul „Părinte, gândul îmi spune…”.

Ef.1:17. Ca Dumnezeul Domnului nostru Iisus Hristos, Tatăl slavei, să vă dea vouă duhul înţelepciunii şi al descoperirii, spre deplina Lui cunoaştere,
Ef.1:18. Şi să vă lumineze ochii inimii, ca să pricepeţi care este nădejdea la care v-a chemat, care este bogăţia slavei moştenirii Lui, în cei sfinţi,
Ef.1:19. Şi cât de covârşitoare este mărimea puterii Lui faţă de noi, după lucrarea puterii tăriei Lui, pentru noi cei ce credem.
Ef.1:20. Pe aceasta, Dumnezeu a lucrat-o în Hristos, sculându-L din morţi şi aşezându-L de-a dreapta Sa, în ceruri,
Ef.1:21. Mai presus decât toată începătoria şi stăpânia şi puterea şi domnia şi decât tot numele ce se numeşte, nu numai în veacul acesta, ci şi în cel viitor.
Ef.1:22. Şi toate le-a supus sub picioarele Lui şi, mai presus de toate, L-a dat pe El cap Bisericii,
Ef.1:23. Care este trupul Lui, plinirea Celui ce plineşte toate întru toţi.


Deci Biserica este trupul lui Hristos, trupul Adevărului şi nu oamenii din Biserică, care sunt doar mădulare care luate separat de trup ar muri, iar Sângele, care vine numai dacă stăm în Trup(adică Biserică), este al lui Hristos Adevărul şi aşa ne alimentăm cu El. Iar noi rămânând în acest înţeles să iubim ascultători pe duhovnicii noştri în dragoste ierarhică adică: mai întâi pe Dumnezeu, apoi pe Maica Sa, pe toţi sfinţii care alcătuiesc Sfânta Biserică triumfătoare şi apoi pe cei din Biserica luptătoare (în care avem ca icoană vie, vorbitoare, a lui Hristos, pe duhovnicul nostru, indiferent de păcatele, neştiinţele şi neputinţele lui).

Rom.16:16. Îmbrăţişaţi-vă unii pe alţii cu sărutare sfântă. Vă îmbrăţişează pe voi toate Bisericile lui Hristos.
Rom.16:17. Şi vă îndemn, fraţilor, să vă păziţi de cei ce fac dezbinări şi sminteli împotriva învăţăturii pe care aţi primit-o. Depărtaţi-vă de ei.
Rom.16:18. Căci unii ca aceştia nu slujesc Domnului nostru Iisus Hristos, ci pântecelui lor, şi prin vorbele lor frumoase şi măgulitoare, înşeală inimile celor fără de răutate.

Aşadar în dragostea noastră să îmbrățișăm pe duhovnic cu sărutare sfântă. Aceasta înseamnă fără interes personal pământesc al nostru sau al lui, al nostru fiind egoismul nostru duhovnicesc de a ne lăuda că suntem ascultători absoluţi. Sfântul Ignatie Briancianinov ne spune că nu mai suntem în vremea ascultării absolute, orbeşti din Pateric, ci în vremea cea dureroasă şi prea dureroasă a sfatului duhovnicesc în care ascultarea trebuie lucrată cu sudoare şi discernământ, înjugat cu cercetarea în Sfânta Tradiţie şi Sfânta Scriptură.
Trebuie a alege mai întâi un duhovnic ce slujeşte cu adevărat lui Hristos (şi pecetea acestuia după care îl recunoaştem este smerenia, adică printre altele şi dorinţa lui de a se îmbunătăţii după Sfânta Tradiţie când apare o problemă nouă). Nu putem avea pretenţia să fie stareţ duhovnicesc, adică văzător cu duhul ca în Pateric ci să slujească Domnului Hristos cu dor de a-L afla de la oricine chiar şi de la nişte mucoşi ca noi. Să slujească Adevărul şi pe Hristos iar nu cugetării lui trupeşti (ca unui pântece) că fiind el duhovnic trebuie neapărat ascultat orbeşte ca în Pateric, deşi nu vede că el nu este din Pateric, şi noi cuprinşi de râvnă rătăcită, chiar dacă greşeşte, să mergem tiranic după greşeala lui ca să nu-l supărăm.
După ce aflăm un duhovnic iubitor de Adevăr să-l iubim cu sărutare sfântă, adică îmbrățișându-l ca pe Dumnezeu, dar după Dumnezeu, strângându-l în braţe cu mâna dreaptă care este Adevărul şi cu stânga care este supunerea noastră a păcătoşilor pentru a ne scăpa prin el de păcat şi greşita vedere a Adevărului. Negreşit dacă ne adunăm alături de un astfel de duhovnic este şi Hristos Adevărul în mijlocul nostru.

Ef.3:21. Lui fie slava în Biserică şi întru Hristos Iisus în toate neamurile veacului veacurilor. Amin!

Doamne, dar înainte de a încheia, te rog spune-mi, dacă oamenii toţi greşesc, chiar şi apostolii mari, şi sfinţii, şi duhovnicii, căci ştiu canonul:

„- S-au hotărât că oricine tâlcuiește cuvintele din rugăciunea domnească; "Iartă nouă greşalele noastre" (Matei 6, 12), socoteşte că aceste cuvinte se zic aşa de sfinţi numai de formă pentru smerita cugetare şi nu pentru realitatea adevărului cum că ei cu adevărat au păcate, să fie anatema. Oare, cine ar putea suferi pe cel ce se roagă, minţind nu oamenilor, ci însuşi iui Dumnezeu, fiindcă numai cu buzele cere iertare, iar cu inima ar crede că el (Pelegius) nu are nici-un păcat pentru a cere această iertare? -Cartag. 116.
”


Atunci cum a lucrat Duhul Tău cel Sfânt şi a dat Sfintei Tale Biserici adevărul, lucrând prin oamenii greşitori şi ea rămânând totuşi infailibilă? Că mi se pare aceasta cea mai mare minune şi tocmai răspunsul la întrebarea noastră cum se poate afla adevărul de către oamenii obişnuiţi, care nu sunt răpiţi la tine, prin alţi oameni tot obişnuiţi dacă toţi oamenii sunt mincinoşi. Am înţeles că Sfânta Biserică este infailibilă şi că numai la Ea, fiind Mireasa Ta, Trupul Tău, putem afla adevărul absolut. Dar cum funcţionează acest adevăr în chip concret şi practic ca să putem noi să-l atingem?