Despre bioterapie

[Mihnea Dragomir]

Multe suferinţe fizice sunt, de fapt, psihice. La rândul lor, multe suferinţe psihice sunt, de fapt, spirituale. Aceste trei planuri: fizic, psihic şi spiritual se influenţează în mod bidirecţional, dar cele două tipuri de evoluţii arată un prognostic foarte diferit, de aceea este esenţială cercetarea procesului morbid în dinamica lui: cum a fost la început, cum a fost mai apoi, cum este acum ? Homeopatia operează cu Legile lui Hering, care stabilesc nişte binoame. Boala se agravează dacă evoluează de jos în sus, de la exterior spre interior, din plan fizic în plan psihic. Şi invers, se ameliorează dacă evoluează de sus în jos, de la interior spre exterior, din pishic în fizic. Interesant este că "psihizarea bolilor" a fost observată, în mod independent de homeopaţi, şi de vechii medici alopaţi, ca şi evoluţia "interior-exterior". Sunt multe aplicaţii ale legilor homeopatice în abordări non-homeopatice. De exemplu, o rujeolă la care bolnavul îşi simte mai întâi muşchii zdrobiţi, de parcă ar fi bătut (simptom numit "curbatură"), apoi apare erupţia specifică, iar când apare erupţia se simte deodată mai bine, este o rujeolă care evoluează bine: putem fi optimişti. Şi invers, dacă pe măsură ce erupţia se atenuează se dezvoltă curbatura, avem motive de îngrijorare. Iată cum aceleaşi două semne de boală: erupţie şi curbatură arată o evoluţie diametral opusă, spre ameliorare sau agravare, în funcţie de dinamica bolii.

Mutatis mutandis, aceleaşi observaţii pot fi făcute atunci când mai întâi ne doare glezna şi mai apoi genunchiul şi la sfârşit articulaţiile coloanei verterbrale, faţă de evoluţia inversă.