Increderea in propria persoana

[maria25]

Aici eu recunosc ca am o mare problema. Si ma straduiesc acum sa ma corectez in aceasta privinta. Doar de foarte putin timp, incerc si spun Faca-se voia Ta, Doamne si il invit pe Dumnezeu in viata mea zi de zi, ma gandesc daca Lui ii place ce fac, cum gandesc si incotro ma indrept...

Cred ca aici am gresit enorm. Am crezut in mine orbeste, mereu am spus ca fac, dreg si ca am, dupa propriile-mi puteri. Si am crezut in ceea ce am spus si realizat ani de zile... Sunt convinsa in proportii mari ca am decazut in ultimul hal din aceasta cauza. M-am mandrit. Am crezut ca eu sunt buricul targului, ca EU SINGURA pot realiza totul, dupa cum ma duce intelectul, fizicul si pofta. Mare greseala am facut!

Acum sunt constienta, dupa ce am pierdut tot, ca doar cu ajutorul lui Dumnezeu si cu EL alaturi voi razbi. El trebuie sa faca parte din viata mea, zi de zi, iar eu trebuie sa lucrez dupa voia Lui. Trebuie sa am incredere in El si nu in mine, caci singura nu pot face nimic si sunt un nimic. Este un drum anevoios dar El este cu mine.

Cat despre increderea in 'propria persoana', in alt sens spus, intr-adevar cand mergi la un servici, interviu sau la o testare etc trebuie sa fii pregatit, emotional, fizic sau intelectual, in functie de cerinte, ca sa poti reusi. Si intr-adevar, iti aduce un zambet pe buze si un grad oarecare de destindere/optimism. Dar in mare, cred ca 'a fi pregatit pentru ceva' te ajuta sa reusesti/excelezi in ceva.

....