ciudatenie

[colaps]

Modelele din vechime ale idealului monastic creștin sunt nazireii și profeții lui Israel. Un nazireu era o persoană care urma un fel de viață distinct, pentru Dumnezeu, ca urmare a unui jurământ special.

"Vorbeşte fiilor lui Israel şi zi către ei: Dacă bărbat sau femeie va hotărî să dea făgăduinţă de nazireu, ca să se afierosească nazireu Domnului, să se ferească de vin şi de sicheră; oţet de vin şi oţet de sicheră să nu bea şi nimic din cele făcute din struguri să nu bea; nici struguri proaspeţi sau uscaţi să nu mănânce. În toate zilele, cât va fi nazireu, să nu mănânce, nici să bea vreo băutură făcută din struguri, de la sâmbure până la pielită. În toate zilele făgăduinţei sale de nazireu să nu treacă brici pe capul său; până la împlinirea zilelor, câte a afierosit Domnului, este sfânt şi trebuie să crească părul pe capul lui. În toate zilele, pentru care s-a afierosit pe sine să fie nazireul Domnului, să nu se apropie de trup mort: Când va muri tatăl său, sau mama sa, sau fratele său, sau sora sa, să nu se spurce prin atingerea de ei, pentru că afierosirea lui Dumnezeu este pe capul lui. În toate zilele cât va fi nazireu, este sfântul Domnului. (Numeri 6,2-8)

Profeții (proorocii) lui Israel erau închinați Domnului ca semn de pocăință. Unii din ei trăiau în condiții foarte grele, despărțindu-se ei înșiși sau fiind siliți să se despartă de oameni din pricina poverii mesajului pe care îl purtau. Alți prooroci trăiau ca membri ai comunităților, ai unor școli amintite de câteva ori în Scriptură dar despre care s-au făcut multe speculații, dar despre care se știe în realitate foarte puțin. Proorocii dinainte de Avraam, Enoh și Melchisedec, iar dintre profeții evrei în special Ilie și ucenicul acestuia, Elisei sunt importanți pentru tradiția monastică creștină. Cel mai frecvent citat ca "model" al vieții monastice (și în special pustnicești), închinat Domnului este Sfântul Ioan Botezătorul, mazireu și prooroc în același timp. Și Ioan a avut ucenici care stăteau împreună cu el și pe care se presupune că îi învăța să adopte un mod de viață asemănător cu al său:

n zilele acelea, a venit Ioan Botezătorul şi propovăduia în pustia Iudeii, spunând: Pocăiţi-vă că s-a apropiat împărăţia cerurilor. El este acela despre care a zis proorocul Isaia:
"Glasul celui ce strigă în pustie: Pregătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui". Iar Ioan avea îmbrăcămintea lui din păr de cămilă, şi cingătoare de piele împrejurul mijlocului, iar hrana era lăcuste şi miere sălbatică. Atunci a ieşit la el Ierusalimul şi toată Iudeea şi toată împrejurimea Iordanului. Şi erau botezaţi de către el în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele. (Matei 3,1-6)

Modelele feminine ale monahismului sunt Maica Domnului și cele patru fecioare, fiicele Sfântului Diacon Filip (din cei șapte) :

Iar noi, sfârşind călătoria noastră pe apă, de la Tir am venit la Ptolemaida şi, îmbrăţişând pe fraţi, am rămas la ei o zi. Iar a doua zi, ieşind, am venit la Cezareea. Şi intrând în casa lui Filip binevestitorul, care era dintre cei şapte (diaconi), am rămas la el. Şi acesta avea patru fiice, fecioare, care prooroceau. (Fapte 21,7-9)

Idealul monahal se bazează și pe modelul Sfântului Apostol Pavel, despre care se crede că nu s-a căsătorit și care, pentru a se întreține, făcea corturi:

Eu voiesc ca toţi oamenii să fie cum sunt eu însumi. Dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul aşa, altul într-alt fel. Celor ce sunt necăsătoriţi şi văduvelor le spun: Bine este pentru ei să rămână ca şi mine. (I Corinteni 7,7-8)

Dar adevăratul model al monahismului creștin, de obște sau pustnicesc,este Iisus Hristos:

Gândul acesta să fie în voi care era şi în Hristos Iisus, Care, Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o ştirbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, Ci S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe cruce. (Filipeni 2,5-8)

În plus, și Biserica primară era un model pentru viața monahală. Primii creștini trăiau în comun, împărțind tot ce aveau, după cum se arată în Faptele Apostolilor.

[colaps]

Întemeierea monahismului creștin s-a făcut în deșert, în Egiptul secolului al IV-lea, ca un alt mod de a trăi mucenicia. Există voci care atribuie apariția monahismului în această perioadă schimbărilor care au avut loc în Imperiul Roman la nivelul societății ca urmare a convertirii sfântului împărat Constantin cel Mare la creștinism si al transformării creștinismului în religie tolerată pe teritoriul Imperiului. Aceasta a pus capăt persecuției creștinilor și poziției lor de grup religios mic, persecutat, ducând totodată la creșterea numărului "creștinilor cu numele" în Biserică. Ca reacție la aceasta, mulți dintre cei care doreau să păstreze intensitatea vieții duhovnicești a creștinismului primelor secole au fugit în deșert pentru a-și petrece viața în post și rugăciune, eliberați de influența și tulburarea lumii exterioare. Sfârșitul persecuțiilor a însemnat și că mucenicia devenea mai puțin probabilă, astfel că asceza a început să devină un mod de viață distinct.

Sfinții Antonie cel Mare și Pahomie cel Mare au fost întemeietorii timpurii ai monahismului egiptean, deși primul creștin despre care se știe că a trăit ca monah a fost Sfântul Pavel Tebeul. Ortodoxia îl consideră și pe Sfântul Vasile cel Mare ca fondator al regulilor monahale, urmând și exemplul Părinților Deșertului. Sfântul Benedict de Nursia, a cărui Regulă se bazează pe cea a Sf. Vasile, este adesea considerat întemeietorul monahismului apusean.

Încă de timpuriu au existat probabil persoane care și-au trăit viața în izolare - eremiți -, după exemplul celor patruzeci de zile petrecute de Hristos în deșert. Nu există mărturii arheologice confirmate ale acestora, și mărturiile scrise cuprind doar aluzii. Sf. Antonie cel Mare a trăit ca eremit (sihastru sau pustnic), urmat fiind de alții, care trăiau în apropiere, dar nu în același loc cu el. Pe de altă parte, Sfântul Pavel Tebeul trăia nu foarte departe de avva Antonie, în singurătate absolută, iar avva Antonie îl considera a fi un monah desăvârșit.(După ce l-a întâlnit pentru prima dată, avva Antonie, întorcându-se, le-a zis ucenicilor: "Vai mie, fiilor, că sunt călugăr păcătos și mincinos, sunt călugăr doar cu numele ! L-am văzut pe Ilie, l-am văzut pe Ioan Botezătorul în deșert și l-am văzut pe Pavel - în Rai!"). Acest fel de monahism se numește eremitic ("după felul eremitic") sau, în limbajul bisericesc ortodox românesc, pustnicie (sau sihăstrie).

Sfântul Pahomie cel Mare, un ucenic al avvei Antonie, a ales să îi adune pe monahi într-o comunitate în care monahii trăiau în colibe - sau chilii (din grecescul κελλια) - individuale, dar munceau în comun, mâncau în comun și participau la slujbe comune. Acest fel de organizare monastică se numește rânduială cenobitică (bazată pe o comunitate) sau, în limbajul bisericesc, viață de obște. Cea mai mare parte a mănăstirilor urmează rânduiala cenobitică. Capul unei mănăstiri a luat numele siriac de Abba ("Părinte"), în română avva.

În cele din urmă, s-a format obiceiul ca unii monahi, puțini la număr, deja formați în viața comună, să părăsească viața de obște și să urmeze calea vieții pustnicești. A încerca acest lucru fără a fi fost format duhovnicește în viața de obște era văzut ca un gest de sinucidere spirituală, ce ducea adesea la căderea în înșelare sau amăgire spirituală.

În prealabil postat de Danut7

Cretinule ignorant unde vezi tu manastiri in Biblie?Unde vezi tu monasticism in adevaratul sens al cuvantului asa cum exista azi?Monasticismul budist a existat din sec 4 i. Hr. Monasticismul crestin a luat nastere in sec III in Egipt, parintele lui fiind Sf. Antonie cel Mare.Monasticismul in adevaratul sens al cuvantului(mai multi calugari sa locuiasca sub acelasi acoperis sub indrumarea unui conducator,manastiri,etc) ii este atribuit Sf. Pachomius,tot un egiptean... In Egipt se pare ca se formase un nucleu destul de solid al misionarilor budisti, pana la acea vreme(sec III)... De acolo si unele influente de tip budiste inca din crestinismul primar din Egypt cum ar fi reincarnarea(vezi evanghelia lui Toma, evanghelia gnostica a lui Marcu, etc).. Sa fie doar coincidente?Eu nu cred.. si monasticismul crestin s-a inspirat tot din budism..

Scholars have explored connections between Buddhism and Christianity. Albert Joseph Edmunds believed the Gospel of John to contain Buddhist concepts[1] and others have compared the infancy account of Jesus in the Gospel of Luke to that of the Buddha in the later Lalitavistara Sutra (a Mahāyāna/Sarvāstivāda biography dating to the 3rd century CE.[2]). During the life of Jesus Christ[3] and the period in which texts like the Gospel of Thomas were composed, Buddhist missionaries lived in Alexandria, Egypt.[4] The Buddhist Jack McQuire believes that in the 4th century, Christian monasticism developed in Egypt, and it emerged with a corresponding structure comparable to the Buddhist monasticism of its time and place.[3]

http://en.wikipedia.org/wiki/Buddhism_and_Christianity

De acum in colo am sa fiu foarte dur fata de ignoranta si prostia voastra.

batate binile ca ai continuat cenaclul de batjocuri mai voua nu va e rusine sa va spuneti ortodocsi si sa va purtati ca paghinii mai rau, rog adminul sa inchida acest topic.

[quote=cristinadaciana;337696]

În prealabil postat de Danut7

Cretinule ignorant unde vezi tu manastiri in Biblie?Unde vezi tu monasticism in adevaratul sens al cuvantului asa cum exista azi?....



Unde sunteti ? Dispareti cand trebuie ? Sau este normal sa se foloseasca pe forum adresarea "cretinule ignorant" ? Vedeti citatul de mai sus si autorul.
De! Se pare ca asta-i ortodoxismul romanesc.

acuma nu te supara pe mine ca nu pot tot timpul sa fiu pe crestin ortodox.
cel ce face dreptate este adminul deci sa il rugam sa ia masuri.

[Danut7]

dreptatea este la Dan

[xanixade]

În prealabil postat de Danut7

Cretinule ignorant unde vezi tu manastiri in Biblie?Unde vezi tu monasticism in adevaratul sens al cuvantului asa cum exista azi?Monasticismul budist a existat din sec 4 i. Hr. Monasticismul crestin a luat nastere in sec III in Egipt, parintele lui fiind Sf. Antonie cel Mare.Monasticismul in adevaratul sens al cuvantului(mai multi calugari sa locuiasca sub acelasi acoperis sub indrumarea unui conducator,manastiri,etc) ii este atribuit Sf. Pachomius,tot un egiptean... In Egipt se pare ca se formase un nucleu destul de solid al misionarilor budisti, pana la acea vreme(sec III)... De acolo si unele influente de tip budiste inca din crestinismul primar din Egypt cum ar fi reincarnarea(vezi evanghelia lui Toma, evanghelia gnostica a lui Marcu, etc).. Sa fie doar coincidente?Eu nu cred.. si monasticismul crestin s-a inspirat tot din budism..

Scholars have explored connections between Buddhism and Christianity. Albert Joseph Edmunds believed the Gospel of John to contain Buddhist concepts[1] and others have compared the infancy account of Jesus in the Gospel of Luke to that of the Buddha in the later Lalitavistara Sutra (a Mahāyāna/Sarvāstivāda biography dating to the 3rd century CE.[2]). During the life of Jesus Christ[3] and the period in which texts like the Gospel of Thomas were composed, Buddhist missionaries lived in Alexandria, Egypt.[4] The Buddhist Jack McQuire believes that in the 4th century, Christian monasticism developed in Egypt, and it emerged with a corresponding structure comparable to the Buddhist monasticism of its time and place.[3]

http://en.wikipedia.org/wiki/Buddhism_and_Christianity

De acum in colo am sa fiu foarte dur fata de ignoranta si prostia voastra.

Depinde de mai multe puncte de vedere... monastici, daca vrei sa o luam asa, ar fi pana si vechii prooroci din Vechiul Testament... cat despre post, tot asa, plus ca si inainte, si dupa Moise s-a postit, iar chiar prima pilda a postului ar fi......... Caderea din rai.... mai citeste sfintii parinti si nu wikipedia.... asa ca?

[xanixade]

În prealabil postat de calator prin ploaie

Ba esti...si cu un ton arhicunoscut cauti cearta , dar nu-ti ofer satisfactie , iar tonul tau obraznic imi vorbeste suficient! Am dreptul la opinie , ca-ti convine ca nu ! Sa fii sanatos!

Nu caut cearta, daca ti s-a parut iti cer scuze... :))

[Danut7]

În prealabil postat de xanixade

Depinde de mai multe puncte de vedere... monastici, daca vrei sa o luam asa, ar fi pana si vechii prooroci din Vechiul Testament... cat despre post, tot asa, plus ca si inainte, si dupa Moise s-a postit, iar chiar prima pilda a postului ar fi......... Caderea din rai.... mai citeste sfintii parinti si nu wikipedia.... asa ca?

monastici cred ca vine mai mult de la manastire... ascetism da, a existat de demult, pe alocuri la evreii, dupa cum zici Scriptura.. si in crestinismul primar, urmasii lui Ioan(Botezatorul), esienii , nazirenii cred ca erau de-ai ascestismului... dar ascetismul cum il avem acum nu se naste pana mai tarziu prin sec 3 sau 4... inceputul monasticismului apare pe undeva prin Egipt, prin Sf. Antonie cel Mare si Pahomie cel Mare, Sf Vasile fiind si el intemeietor al regulilor monahale, dupa cum a spus colaps.. apoi Sf. Vasile cel Mare avea o vorba.. sa luam din toate ce e bun, precum albinele care cauta in flori... parerea mea personala, asta si dupa ce am auzit de la altii e ca unele aspecte ale monasticismului crestin au fost inspirate si din buddhism..

[colaps]

Măi, noi nu ne luăm după zvonuri, spusele altora, minciunile de pe wikipedia sau după alte surse suspecte.

Cel mai bine, dacă vrem să știm care-i adevărul legat de monahism, să citim acest izvor de înțelepciune:

Cine poate vorbi adevărul mai bine decât Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Pahomie cel Mare, Sfântul Ioan Casian și Sfântul Benedict ?

[calator prin ploaie]

În prealabil postat de xanixade

Nu caut cearta, daca ti s-a parut iti cer scuze... :))

Ca o lady ce sunt iti spun ca nu trebuie sa te scuzi dar sa fii atent la ton...In rest deh, si eu am zile mai putin bune...