Exorcismele prebaptismale

[Mihnea Dragomir]

Mi-ar plăcea să discutăm aici despre primele exorcizări la care este supus cineva: acelea care au loc imediat înainte de primirea Sf Botez. Cercetându-le, am putea trage învăţăminte de folos pentru toată viaţa noastră.

[dianagroza]

Nu este cam fortata utilizarea termenului de "exorcism"?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de dianagroza

Nu este cam fortata utilizarea termenului de "exorcism"?

Este forţată numai dacă ne gândim că, în practică, exorcismul se aplică celor aflaţi în stadii mai mai înaintate ale demonizării, în general stadiul al III-lea (posesia demonică). Desigur că nu toţi păgânii suferă de posesie demonică, după cum şi invers.

Dar nu este forţată dacă ne gândim că orice nebotezat este sub puterea Satanei. Mulţi Sfinţi Părinţi au subliniat caracterul de exorcism al Botezului. De exemplu, Sf Chiril al Alexandriei vede în Poporul lui Dumnezeu care era rob în Egipt imaginea (antitipul) poporului nou al catehumenilor, care urmează a trece, prin apele Botezului, în Ţara Făgăduinţei, care este Împărăţia lui Dumnezeu. Apele Botezului îl îneacă pe Satana aşa cum Marea Roşie a înecat armatele lui Faraon, spune sfântul (în "Cateheze mistagogice").

[George.m]

Simeon, Arhiepiscopul Tesalonicului puncteaza importanta citirii rugaciunilor de exorcizare:

"Dator este preotul a citi deslusite sfintele rugaciuni si a le zice cu socotinta si rar, iar daca nu va fi vreo nevoie, sa le citeasca in auz. Pentru ca am auzit de la Parinti ca, cei ce se infricoseaza de multe ori de naluciri, patimesc aceasta, fiindca preotii care i-au botezat pe ei n-au zis rugaciunile de lepadarea diavolului si celelalte sfinte rugaciuni cu luare aminte.

Deci, de va ingadui vremea, nu numai o data trebuie zise din inceput rugaciunile lepadarilor si celelalte rugaciuni, ci de mai multe ori, fiindca si in Molitfelnic, de opt sau zece ori scrie sa le zici;

si era un obicei mai vechi al Bisericii ca in fiecare zi, adica in cele sapte zile ale saptamanii, sa se zica acestea, de catre preotii rugatori, celor ce se botezau, si a opta zi iarasi se citeau de arhiereu sau de preotul care urma sa savrseasca Botezul;

si intr-acest chip se boteza de arhiereu sau de preot. Noi am vazut preoti cucernici botezand dupa ce, de trei ori, citeau acestea, fara lipsa."

[Mihnea Dragomir]

Caracterul de exorcism al Botezului se vădeşte şi în aceea că rânduiala Sf Botez este înfăţişată în aceleaşi cărţi liturgice care înfăţişează şi exorcismele: pentru ritul răsăritean, această rânduială este cuprinsă în Euhologhion (mai cunoscut ca "Molitvelnic" în lumea ortodoxă), iar pentru ritul apusean în Ritual.

Iată ce spune preotul la primul exorcism prebaptismal (Lepădarea I, rit răsăritean) în timp ce se adresează direct diavolului: "Să te certe pe tine, diavole, Domnul Care a venit în lume (...)Jură-te cu Dumnezeu, Care a arătat lemnul vieţii (...) cutremură-te şi de depărtează (...) înfricoşează-te, ieşi şi te depărtează (...) pleacă în Tartarul tău (...) spăimântează-te de Dumnezeu (...)". Sunt cuvinte compulsive, menite a-l scoate pe cel care va fi creştin peste câteva clipe de sub puterea tenebrelor.

[dianagroza]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Este forţată numai dacă ne gândim că, în practică, exorcismul se aplică celor aflaţi în stadii mai mai înaintate ale demonizării, în general stadiul al III-lea (posesia demonică). Desigur că nu toţi păgânii suferă de posesie demonică, după cum şi invers.

Recunosc... la asta m-a dus in prim plan gandul.
"Atunci cand mana preotului atinge capul copilului lui Dumnezeu si face peste el semnul lui Hristos, diavolul este acolo, cautand sa apere ce a rapit lui Dumnezeu si vrea sa-l pastreze in puterea lui."
Multe mamici, mi-au povestit ca dupa botez copiii sunt mai linistiti, mai veseli. Acum cred ca incep sa inteleg exact despre ce este vorba.

[dianagroza]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Caracterul de exorcism al Botezului se vădeşte şi în aceea că rânduiala Sf Botez este înfăţişată în aceleaşi cărţi liturgice care înfăţişează şi exorcismele: pentru ritul răsăritean, această rânduială este cuprinsă în Euhologhion (mai cunoscut ca "Molitvelnic" în lumea ortodoxă), iar pentru ritul apusean în Ritual.

Iată ce spune preotul la primul exorcism prebaptismal (Lepădarea I, rit răsăritean) în timp ce se adresează direct diavolului: "Să te certe pe tine, diavole, Domnul Care a venit în lume (...)Jură-te cu Dumnezeu, Care a arătat lemnul vieţii (...) cutremură-te şi de depărtează (...) înfricoşează-te, ieşi şi te depărtează (...) pleacă în Tartarul tău (...) spăimântează-te de Dumnezeu (...)". Sunt cuvinte compulsive, menite a-l scoate pe cel care va fi creştin peste câteva clipe de sub puterea tenebrelor.

Sf. loan Gura de Aur spune ca acestea sunt "invocatii infricosatoare si minunate", manifestarea unei puteri "inspaimantatoare si teribile" care distruge puterea malefica a lumii satanice:

Cearta-te pe tine, diavole Domnul, Cel ce a venit in lume si S-a salasluit intre oameni ca sa surpe tirania ta si pe oameni sa-i izbaveasca; Cel ce pe lemn puterile cele potrivnice a biruit, soarele intunecandu-se si pamantul clatinandu-se, mormintele deschizandu-se si trupurile sfintilor sculandu-se; Care a zdrobit cu moartea pe moarte si a surpat pe cel ce avea stapanirea mortii, adica pe tine, diavole. Juru-te cu numele lui Dumnezeu, Care a aratat pomul vietii si a randuit heruvimi si sabie de foc ce se intorcea de-l strajuia: cutremura-te si te departeaza.

Este doar o completare... mi-a atras atentia subiectul.

[Mihnea Dragomir]

Să observăm că cele de mai sus reprezintă doar prima lepădare. Ei îi urmează alte două lepădări. Acestea sunt urmate de momentul în care preotul îl întreabă pe catehumen (sau pe naş, în numele copilului) dacă se leapădă de Satana. Şi nu numai de el, ci de toată slujirea lui, de toată trufia lui, de tot lucrul lui. După care aceluia i se pun aceleaşi întrebări, de astă dată în forma: "te-ai lepădat de Satana ?" (urmează: de toată slujirea, trufia, lucrul). Abia apoi este întrebat dacă Îl primeşte pe Dumnezeu, dacă îi crede lui ca unui împărat şi unui dumnezeu. Urmează Simbolul Credinţei.
Între cele două momente, atunci când tipicul se respectă pe deplin, catehumenul (ori naşul/naşa) este pus să scuipe pe Satana, îndrepându-se spre Apus (adică înapoi, biserica fiind orientată spre răsărit). Poate că de aici pleacă superstiţia populară de a face câţiva paşi înapoi şi de a scuipa în urmă atunci când o pisică neagră traversează prin faţa noastră, negrul, definit nu drept culoare, ci ca absenţă a luminii, fiind asociat tartarului, iar pisica fiind uneori simbol malefic. Dealtfel, animalele în general şi cu precădere pisicile sunt extrem de sensibile la prezenţa şi acţiunea demonizaţilor, lucru care merită detaliat cu alt prilej.

[dianagroza]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Poate că de aici pleacă superstiţia populară de a face câţiva paşi înapoi şi de a scuipa în urmă atunci când o pisică neagră traversează prin faţa noastră, negrul, definit nu drept culoare, ci ca absenţă a luminii, fiind asociat tartarului, iar pisica fiind uneori simbol malefic. Dealtfel, animalele în general şi cu precădere pisicile sunt extrem de sensibile la prezenţa şi acţiunea demonizaţilor, lucru care merită detaliat cu alt prilej.

Ok.
Din punctul meu de vedere orice superstitie este nula. Nu am treaba cu ele, cum nu am treaba nici cu visele.
Totusi, de ce sa nu discutam aici despre starea pisicilor in conditiile unei exorcizari? M-ati facut curioasa...

[Mihnea Dragomir]

La fel ca în Euhologhion pentru ritul răsăritean, şi în Rituale Romanum, în cazul ritului apusean, întâlnim aceleaşi elemente de exorcism legate de cel care urmează a fi botezat.

Astfel, la uşa bisericii sau în nartex (pronaosul unei biserici după plan apusean), preotul îl întreabă pe catehumen (sau pe naş, dacă e vorba de un copil) care este numele (R: N), ce anume cere de la Biserica lui Dumnezeu (R: credinţa) şi ce anume aduce credinţa (R: viaţa eternă). Apoi, preotul suflă de trei ori asupra feţei copilului şi spune cuvintele de exorcism: "Pleacă de la el (de la ea), spirite necurat, şi fă loc Spiritului Sfânt, Paracletul (=Avocatul)".

După ce înseamnează cu semnul crucii pe cel care va fi botezat şi îndeplineşte ritualul sării (Ep'pheta), specific ritului apusean din vremuri imemoriale şi care aminteşte de vindecarea orbului, preotul trece la al doilea exorcism, spunând:
"Te arunc afară, spirite malefic, în numele Tatălui (+), al Fiului (+) şi al Sfântului Duh (+). Pleacă şi stai departe de acest serv al lui Dumnezeu (N). Pentru că Însuşi Domnul este Cel care îţi comandă ţie, spirite viclean şi damnat, Cel Care mergea pe apă şi a întins mâna Sa lui Petru care se scufunda. (...) Plăteşte omagiu Dumnezeului adevărat şi viu, plăteşte omagiu lui Isus Cristos, fiul Său şi Sfântului Duh. Rămâi departe de acest serv al lui Dumnezeu (N), căci Domnul şi Dumnezeul nostru Isus Cristos l-a chemat pe el la Harul Său sfânt şi la apa botezului."

După aceste cuvinte preotul face semnul crucii pe sprâncene, zicând: "Să nu îndrăzneşti nicicând, diavole viclean, să rupi pecetea Sfintei (+) Cruci, pe care o pecetluim pe sprânceana lui, prin Cristos Domnul nostru".

Urmează o rugăciune către Tatăl Ceresc ("Atotputernice, veşnice Dumnezeu..."), apoi catehumenul este condus în biserică (sau spre baptisteriu), unde urmează botezul propriu-zis.