Mantuirea si Indumnezeirea

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de anna21

Cred ca simplificam nepermis si banalizam astfel de relatari.

Acel om din sat traia intr-o stare de pocainta adanca, aceasta il ridica: smerenia.
El isi punea ca toti ceilalti sunt mult mai drepti decat el, ca este cel mai mare pacatos, ca ceilalti se vor mantui, iar nu el.

Noi trebuie sa speram la mantuire, speranta e o virtute teologica. A-ti spune ca "ceilalti se vor mantui, iar nu eu" nu prea suna a smerenie, ci mai degraba a deznadejde. Zic si eu... :)