Dorinta unei vieti duhovnicesti

[glykys]

În prealabil postat de maria40

Dumnezeu sa-ti ajute!

Va marturisesc sincer ca eu, personal, am ramas cu un gust amar dupa ce recent am participat la o conferinta au unui monah de la o manastire din judetul Alba.
Marturisea ca maicutele de acolo de cand au ajuns la manastire se roaga mai putin decat atunci cand erau mirene....am ramas uimita! Cum adica sa te rogi mai putin daca esti monaha? Pai ce anume te tine in loc de la rugaciune? Sau au ajuns monahii din manastiri mai mult Marta decat Maria?
Multi sunt cu mijloace moderne de comunicatie (telefon, PC)....toate astea te distrag de la rugaciune. Au din ce in ce mai mult o viata ca a unui simplu mirean.

Cred ca era vorba despre faptul ca monahii fac ascultare. Noi avem impresia falsa ca un monah se roaga 24 de ore din ore, cand el, de fapt, fcace ascultare la locul in care este pus: la bucatarie, la oi (ca par. Cleopa), la vaci, la muncit pamantul manastirii, etc. etc. E o munca fizica. Dupa o zi de munca fizica, cand cazi epuizat, cand sa te mai rogi? Noi vedem numai preotii calugari care oficiaza sfanta Liturghie, care canta, care spovedesc, care fac maslu, care se roaga pentru popor... majoritatea nu sunt insa preoti, sunt simpli calugari, care nu pot face nimic din cele de mai sus, ci au ascultarea lor fizica. Pana la urma, asta e menirea lor: ascultarea, curatia si saracia. Rugaciunea lor este ascultarea, nu orele petrecute in biserica sau in chilie, cu cartea de rugaciuni in mana... acestea din urma sunt pentru cei care au randuiala asta (in special calugarii preoti) si pentru cei foarte batrani. E diviziunea muncii: unii se roaga pentru toti, altii lucreaza pentru toti.