A arunca vina unii pe altii!

[MariS_]

În prealabil postat de George.m

Primii oameni, calcand porunca divina, au cazut din dragostea adevarata. Astfel, au socotit firesc sa-L invinovateasca pe Dumnezeu Insusi pentru caderea lor in pacat.
Aruncam vina unii pe altii pentru ca nu iubim. Daca am avea dragoste de semeni, ne-am asuma atat greselile noastre, cat si pacatele acelora. Dar, egoisti fiind, avem senzatia ca noi, cei drepti, suntem inconjurati de vinovati "vrednici" de pedeapsa.

La anii mei imi permit sa spun ca am vazut oameni ce dau vina pe altii si oameni care iau si vina altora asupra lor. Am adancit un pic problema si am constatat ca cei din prima categorie au ca si scop sa fie "corecti", iar cei din a doua categorie vor sa fie "buni". Dar, ceea ce m-a ingrijorat si intristat este ca cei din prima categorie prolifereaza, iar indarjirea lor creste, pe cand ceilalti se tot imputineaza si sunt tot mai marginalizati, etichetati ca iubiristi sau ecumenisti sau mai stiu eu cum. Si nu e vorba doar despre o confesiune sau alta, ci de toate confesiunile. Peste tot "corectitudinea" e in floare si se alimenteaza reciproc, adica cei "corecti" dintr-o anumita confesiune prin atitudinea lor ii imping la aceeasi sau mai mare "corectitudine" pe cei din cealalta tabara si tot asa. Etichetele, epitetele, ironiile si jignirile curg garla intre aceste categorii de crestini. Locul lui The Best din societatea laica e luat aici de The Only One. The Only One spune "NUMAI noi detinem tot Adevarul, tot Harul si numai noi ne matuim". In numele acestui TOO se duce o lupta acerba, o concurenta neloiala, cu incercari de racolari, de a fura oile altora, de denigrari si chiar de proliferari a unor false minuni doar de dragul de a adeveri teoria TOO. Minciuna patrunde pe poarta bunei intentii de-a aduce "oile ratacite" la "dreapta credinta", care e una singura si care e numai si numai la noi, si odata cu minciuna patrunde si ura. Ura fragmenteaza si rupe unitatea crestina, o indreapta spre formalism si ritualism in defavoarea unei adevarate slujiri a aproapelui. Aproapele nu mai conteaza in ecuatia mantuirii, tot ce conteaza e corectitudinea inchinarii si corectitudinea cunoasterii. Nu te incadrezi la corectitudine, nu te mantuiesti. Nu numai ca nu te mantuiesti dar nu esti numit nici crestin, degeaba spui tu ca-L iubesti pe Hristos, degeaba spui ca-L urmezi, ai picat la testul de corectitudine? vii la toamna.
Har, smerenie si jertfa de sine.