Portretul lui Iuda cel modern

[Marius22]

În prealabil postat de costel

Mi-a venit in minte imaginea lui Iuda din Gradina Ghetsimani. El Il saruta pe Hristos, ca sa-L dea mortii. Iar Hristos in reprezentare il binecuvinteaza. Nu raspunde raului cu rau.

Iar noi raspundem cu rautate semenilor chiar si atunci cand ea nu exista. Suntem si noi un Iuda, dar unul care nu "vinde" o persoana, ci orice persoana pe care o intalneste. E semn ca Iuda s-a "maturizat".

Atitudinea Mantuitoului este una fireasca dar cutremuratoare in acelasi timp, pentru noi cei care, sub o forma sau alta, nu am renuntat definitiv la legea talionului. Mantuitorul nu ar fi putut reactiona violent in momentul vinderii, cum nu a facut-o nici in timpul patimirilor, deoarece nu exista dezacord intre cuvintele (invatatura) si faptele Sale. Tocmai acestea sunt momentele in care El ne pune inainte in mod vadit legea iubirii.

Poate Mantuitorul l-a binecuvantat pentru ca stia de mai inaite ca Iuda va cadea in deznadejde si se va sinucide. Iuda insa nu a vazut in binecuvantare semnul iertarii. Iuda nici macar nu sfarsise "targul", iar Mantuitorul deja ii aratase iertarea.

Se pare ca Iuda a constientizat pacatul, gravitatea actului, dar la modul negativ, demonic. Acest lucru se vede din faptul ca aceasta constientizare i-a adus deznadejdea si nu pocainta.

Dumnezeu nu face acte prin care, atunci cand deja suntem departe de El, sa ne instraineze si mai mult. Din contra, rostul lor este sa ne apropie de El. Trebuie doar ca noi sa vedem in ele iubirea si iertarea lui Dumnezeu.

[forfota]

Iuda cel modern nu doar ca face parte dintre apropiati, dar inca doarme cu capul in bratele noastre pentru a invata cum sa tradeze mai bine, sa mearga la sigur. Avem nevoie de multa trezvie ca sa distingem zambetul de zambet, vorba calda de vorba calda, imbratisarea de imbratisare, sarutul de sarut.

În prealabil postat de forfota

Iuda cel modern nu doar ca face parte dintre apropiati, dar inca doarme cu capul in bratele noastre pentru a invata cum sa tradeze mai bine, sa mearga la sigur. Avem nevoie de multa trezvie ca sa distingem zambetul de zambet, vorba calda de vorba calda, imbratisarea de imbratisare, sarutul de sarut.

Si ai uitat de forfota fara rost , venita din strafundul urat mirositor al sufletului tau . " Multa forfota pentru nimic ! "

[forfota]

În prealabil postat de CRIS2010

Si ai uitat de forfota fara rost , venita din strafundul urat mirositor al sufletului tau . " Multa forfota pentru nimic ! "

Nu ma cunoasteti, nu va cunosc. Nu m-am adresat dumneavoastra, insa probabil v-ati recunoscut in cuvintele enuntate de mine, de vi s-a aprins o asemenea manie!

Sa aveti pace!

[iustin10]

În prealabil postat de mrhill

Prototipul lui Iuda.... predispozitie pe care o avem fiecare dintre noi de a-L "vinde" pe Iisus, mantuitorul lumii.

In ziua de astazi ma consider un Iuda transpus timpurilor mele. Am posibilitatea sa aleg a fi alaturi de Cel care-mi da viata, sau a nu crede ce el exista!... (a nu accepta nimic din ceea ce-mi ofera El), excluzandu-L astfel din viata mea, dandu-L la o parte pentru lucruri de nimic sau mai stiu eu ce alte lucruri vremelnice care la un moment dat le pot considera importante, mult mai importante decat ceea ce ne ofera El, datatorul vietii.

Fiecare a cautat sa il identifice pe Iuda in societate.Si eu la fel,daca as fi postat.Dar nu mi-ar fi dat prin cap sa il identific in mine.Multumesc mrhil pentru lectia ta de smerenie.Nu stiu cum se face ca toti mai nou intrati au aceasta sfiala,smerenie,pe care cei mai vechi pe forum,paarca am uitat-o in atatea dezbateri

[windorin]

Pana nu va simti fiecare crestin in inima lui ca el este Adam, ca el este Maria Magdalena cea desfranata, ca el este Iuda, ca el este Fariseu si Vames, ca el este Pilat, nu va putea dobandi pocainta. Oare in locul acelor, nu am fi facut aceleasi pacate ?!

Ma uit la rautatea dintre noi, dintre crestini in biserica, dintre preoti in Altar, dintre monahi prin manastiri.
Am fi facut mai rau decat aceia, daca inca si acum, dupa atata nor de marturii si modele, noi suntem inca foarte rai unii cu altii.

Calcam pe urmele celor ce au gresit lui Hristos.
Dea Domnul sa calcam si pe urmele acelora dintre ei care s'au pocait si s'au mantuit.

[Lavrentiu]

În prealabil postat de iustin10

Fiecare a cautat sa il identifice pe Iuda in societate.Si eu la fel,daca as fi postat.Dar nu mi-ar fi dat prin cap sa il identific in mine.Multumesc mrhil pentru lectia ta de smerenie.Nu stiu cum se face ca toti mai nou intrati au aceasta sfiala,smerenie,pe care cei mai vechi pe forum,paarca am uitat-o in atatea dezbateri

Adevarat. Cred ca pentru ca desi ne vrem Maria Magdalena, cel mai des ne asemanam lui Iuda. Banuitori si judecatori ai aproapelui, fara niciun beneficiu.

[Detesan Constantin]

În prealabil postat de costel

Mi-a placut mult acest articol, de aceea doresc sa-l cititi si voi.

Portretul lui Iuda cel modern

"Iubitii mei fii sufletesti,

Din nefericire, Iuda nu e doar personajul unui anume moment istoric, ci si un personaj al istoriei de dupa el, multiplicat peste tot, la scara planetara, in ipostaza sarutarii care acopera tradarea.

Printre noi, cei ce beneficiem de civilizatie, de cultura, de progres stiintific, de libertate, de bunurile pamantului si de harurile cerului, printre noi se instaureaza, incetul cu incetul, un duh perfid care rastoarna valorile si perverteste limbajul. Anormalul devine normal, viciul devine virtute, minciuna devine adevar, furtul inteligent devine profesie onorabila, sodomia se cheama orientare comportamentala, cuvinte nobile precum prietenie, prieten, prietena se degradeaza in conotatii dubioase, pervertirea tineretului se intituleaza program de sanatate antiSIDA, destramarea familiei se numeste planificare familiala, crimele ingineriei genetice se fac in numele vindecarilor miraculoase, prostitutia se legitimeaza prin libertatea femeii de a face ce vrea cu propriul ei trup, proxenetismul se reclama de meditatia transcendentala, saracirea spiritului devine globalizare, invadarea unei tari se cheama razboi preventiv, terorismul isi reclama valente divine, infeudarea economica se numeste credit bancar, pomana politica devine act de caritate. Si multe altele.

Iuda se plimba nestingherit prin societate, prin istoria omenirii, dar si prin crestinatate. Isprava lui cea mai mare este aceea ca, dintr’o singura Biserica, a facut mai multe. Din mai multe a facut o puzderie. Si continua s’o faca, prin ceea ce ii este propriu: lacomie, invidie, orgoliu. Se adapteaza usor, si-a rafinat metodele. Lucreaza la lumina noptii si comunica prin unde hertiene. E un iscusit importator de religie, oferind-o concurential pe piata bunurilor de consum. Altfel, e un ecumenist convins. Cand nu lucreaza pe furis, te invita la dialog fratesc. Daca-l refuzi sau daca te aperi, te pomenesti intolerant, conservator, fundamentalist, retrograd.

Cunoaste bine Biblia, are studii universitare, vorbeste cateva limbi straine. El stie ca Iscarioteanul era unul din cei doisprezece care au ascultat si memorat invatatura lui Iisus. Daca ar fi avut curatie si talent, putea sa scrie o Evanghelie tot atat de bogata ca a lui Matei.

A scris-o postum, in cheia sarutarii perverse. Iuda e un excelent teolog, asa cum este si patronul sau din Qarantania, care Ii oferea lui Iisus citate din Scriptura.

Iuda e tot atat de zelos printre ai sai, de vreme ce instinctul dezbinarii il mobilizeaza peste tot, oriunde s’ar afla. Partenerul trebuie mai intai sedus, dominat si numai dupa aceea nimicit. Iuda isi abordeaza semenul cu gratia cobrei care, intalnind o vipera in jungla, o invita la un dans aerian, fascinant, ametitor, pe durata caruia isi calculeaza cu precizie secunda muscaturii mortale. Iuda e un maestru al crimei perfecte". (IPS Bartolomeu Anania)

Daca acest text reprezinta o constatare de fapt a situatiei in care ne aflam, nu pot decat sa fiu de acord cu dumneavoastra; daca se vrea a fi o judecata, nu cred ca suntem noi in masura sa judecam (nu ne este dat noua). La fel de adevarat este ca nu trebuie sa taca nimeni si neincetat trebuie sa atragem atentia celor care gresesc, dar solutia corecta nu este judecata ci atitudinea pe care o luam in fata celor care gresesc. Echivalentul din ziua de azi a marturisitorilor sunt oamenii care "au coloana vertebrala" si prefera sa suporte demn consecintele unor decizii aberante. Aici cred ca suntem deficitari.

[Marius22]

Iuda ne arata tuturor ca nu este de ajuns sa te afli in preajma Mantuitorului, nu este de ajuns sa te numesti Apostol, sa te impartasesti cu Trupul si Sangele lui Hristos, atat timp cat pe toate acestea le primesti "in virtutea inertiei", fara a participa si a le lasa sa te transforme launtric (fara a conlucra).

Iuda a fost de fata la minuni si taine ale Mantuitorului insa in zadar. Nu l-au schimbat, alegand sa ramana tot intru ale sale, cu planul pierzator si iubirea de argint.

Acesta este pericolul care ne paste si pe noi neincetat, faptul de a ramane ancorati doar in forme exterioare. In aceasta stare, a inselarii, ne este cel mai usor "sa spunem vrasmasului taina lui Hristos" sau "sarutare sa-I dam", precum Iuda.

[LapetiteMoc]

În prealabil postat de Marius22

Iuda ne arata tuturor ca nu este de ajuns sa te afli in preajma Mantuitorului, nu este de ajuns sa te numesti Apostol, sa te impartasesti cu Trupul si Sangele lui Hristos, atat timp cat pe toate acestea le primesti "in virtutea inertiei", fara a participa si a le lasa sa te transforme launtric (fara a conlucra).

Iuda a fost de fata la minuni si taine ale Mantuitorului insa in zadar. Nu l-au schimbat, alegand sa ramana tot intru ale sale, cu planul pierzator si iubirea de argint.

Acesta este pericolul care ne paste si pe noi neincetat, faptul de a ramane ancorati doar in forme exterioare. In aceasta stare, a inselarii, ne este cel mai usor "sa spunem vrasmasului taina lui Hristos" sau "sarutare sa-I dam", precum Iuda.

De multe ori m-am intrebat, Marius, ce vor sa spuna aceste cuvinte "ca nu voi spune vrajmasului Tau taina Ta, si nici sarutare nu Iti vom da ca Iuda".

Textul pare legat de momentul tradarii. Iuda a vandut fariseilor taina Mantuitorului, dezvaluindu-le locul in care se afla in acel moment; apoi l-a vandut din nou, prin sarutare.