Milostenia catre cersatori

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Întâmplarea e adevărată, pe pr Galeriu l-am cunoscut bine şi l-am frecventat. A fost rău bătut atunci.
O întâmplare încă şi mai tristă s-a petrecut, însă, cu preotul care îmi era atunci paroh, la o zvârlitură de băţ de biserica Silvestru, unde slujea pr Galeriu. E vorba de pr. Daia, de la parohia Popa Chiţu. Pr Daia îmbătrânise aproape de când era paroh la noi. Număra liturghiile şi se ruga ca Dumnezeu să-l ţină să-i slujească la zece mii de liturghii.
Într-o zi de iarnă, părintele a fost tâlhărit de hoţi în plină stradă. L-au bătut bestial, până l-au lăsat zăcând în zăpadă, pe marginea drumului. Partea cu adevărat tristă e că, ore întregi, enoriaşii lui, recunoscându-l, se distrau zicând "hehe ! S-a îmbătat popa ! Ia uite cum zace de beat ce e !" Şi era un om pe care nimeni nu îl văzuse beat. Şi vorbea, în fiecare an, despre pilda samariteanului milostiv, de fiecare dată auditoriul părând convins. Cei care îl recunoşteau pe părintele zăcând în zăpadă şi treceau pe lângă el emiţând judecăţi prezumpţioase erau din aceia care auziseră predica aceasta, poate de multe ori.

Nimic nu am învăţat, de aproape 2000 de ani. De la "Osana, Fiule al lui David" la "Răstigniţi-l !, Răstigniţi-l" au trecut numai cinci zile, aşa de scurtă memorie avem.

Si pana la urma l-a ajutat cineva?