Un sfat intelept

[AlinB]

În prealabil postat de Melissa

Daca biserica dezleaga casatoria pentru adulter ( si pentru orice desigur si inca de 3 ori), inseamna ca se poate dezlega.Ca doar nu incalca tocmai biserica cuvantul Domnului.

Doar de 2 ori de fapt.
A treia casatorie este permisa in anumite conditii dar nu se mai dezleaga.

http://www.crestinortodox.ro/nunta/a...rie-88809.html

[AlinB]

În prealabil postat de Lilith23

Şi ca să-ţi răspund: nu, nu aş mărturisi cu viaţa pentru Iisus. Aş renunţa la viaţă pentru copiii mei, soţul meu şi pentru principiile mele după care-mi ghidez existenţa şi la care n-aş renunţa nici în ruptul capului.

Repet o intrebare anterioara, si daca ei nu ti-ar aduce bucurii ci dimpotriva, suferinte, cat de departe ai merge cu sacrificiul tau pentru ei?

Aş putea să zic ceva foarte urât, dar ceea ce ai spus tu îmi provoacă silă.

Senzatia asta subiectiva de superioritate care te impinge la "sila", crede-ma, nu-si are rostul.

În prealabil postat de AlinB

Repet o intrebare anterioara, si daca ei nu ti-ar aduce bucurii ci dimpotriva, suferinte, cat de departe ai merge cu sacrificiul tau pentru ei?



Senzatia asta subiectiva de superioritate care te impinge la "sila", crede-ma, nu-si are rostul.

Nu e nicio senzaţie de superioritate.

[anna21]

În prealabil postat de machho

Sunt de acord cu d-vstra'..."este absurd sa' stati cu un barbat care inseala si bate ( pe bune!!?, scuze de indrazneala',sau va' referiti la general). Ma' rog...iarta'-ma' pe mine nepriceputul,Doamne( undeva ma' refeream doar la faptul ca' eu daca' a-si fi in locul aceluia,a-si prefera ca sotia mea sa' lupte pt. mine,cu rugaciuni, cu explicatii,cu exemple...ca eu sa' ma trezesc, si atunci ca multumire,cu siguranta' o iubeam si mai mult.

Astea-s povesti, fara suparare.

Cand o femeie este intr-o casnicie grea, problema care se pune este de supravietuire. Supravietuirea ei.
Numara timpul cu orele si se gandeste cum sa faca sa treaca de azi pana maine fara sa innebuneasca. Daca nu a innebunit deja!
Cum sa opreasca gandurile, cum sa spuna stop durerii (care somatizeaza, se trezeste ca de atata zbucium sufletesc o dor mainile, picioarele, ii tremura genunchii si nu o mai asculta picioarele..)?
Cum sa faci sa inghiti mancarea care are gust de nisip?

Si daca are copii.. de unde sa aiba putere sa le mai zambeasca lor? De unde sa aiba putere sa ii mangaie?

..Dar barbatul ar "prefera" ca ea sa se roage pt el!!!! Mi se pare incredibil!

Eu am cunoscut femei necredincioase care au probleme enorme si ma intreb cum de rezista. Cand stii ca exista Dumnezeu este mai usor.

Dar sa ajungem la rugaciuni..
Deci el vrea ca ea sa se roage pt el si precis o va iubi mai mult.
Fals!!

Daca ea are puterea sa se roage pt el, diavolul nu doarme si pt fiecare cuvant rostit va primi insulte inzecit!! Nu dragoste! Nu va faceti iluzii.
Desigur, este un lucru admirabil sa te rogi pt el.. dar rasplata este alta.

Off topic, oarecum.
Sunt uimita cata suferinta gasesc oriunde imi intorc privirea. Cunosc multi parinti divortati.. la tot pasul. Dar divortul este un eveniment groaznic, traumatizant. Eu nu am auzit un cuplu sa divorteze in termeni "civilizati".
Dimpotriva, de mute ori parca este o lupta intre fiare, iar copii sunt de multe ori o prada, sfasiati la mijloc.

[Marimira]

În prealabil postat de anna21

Astea-s povesti, fara suparare.

Cand o femeie este intr-o casnicie grea, problema care se pune este de supravietuire. Supravietuirea ei.
Numara timpul cu orele si se gandeste cum sa faca sa treaca de azi pana maine fara sa innebuneasca. Daca nu a innebunit deja!
Cum sa opreasca gandurile, cum sa spuna stop durerii (care somatizeaza, se trezeste ca de atata zbucium sufletesc o dor mainile, picioarele, ii tremura genunchii si nu o mai asculta picioarele..)?
Cum sa faci sa inghiti mancarea care are gust de nisip?

Si daca are copii.. de unde sa aiba putere sa le mai zambeasca lor? De unde sa aiba putere sa ii mangaie?

..Dar barbatul ar "prefera" ca ea sa se roage pt el!!!! Mi se pare incredibil!

Eu am cunoscut femei necredincioase care au probleme enorme si ma intreb cum de rezista. Cand stii ca exista Dumnezeu este mai usor.

Dar sa ajungem la rugaciuni..
Deci el vrea ca ea sa se roage pt el si precis o va iubi mai mult.
Fals!!

Daca ea are puterea sa se roage pt el, diavolul nu doarme si pt fiecare cuvant rostit va primi insulte inzecit!! Nu dragoste! Nu va faceti iluzii.
Desigur, este un lucru admirabil sa te rogi pt el.. dar rasplata este alta.

Off topic, oarecum.
Sunt uimita cata suferinta gasesc oriunde imi intorc privirea. Cunosc multi parinti divortati.. la tot pasul. Dar divortul este un eveniment groaznic, traumatizant. Eu nu am auzit un cuplu sa divorteze in termeni "civilizati".
Dimpotriva, de mute ori parca este o lupta intre fiare, iar copii sunt de multe ori o prada, sfasiati la mijloc.

1000% EXAAACT!!! Asa mi s-a intamplat mie, lasand la o parte ca mi s-a pus viata in pericol (sot alcoolic), copilul cel mare care a asistat la scene pe viata si pe moarte a ramas cu traume...iesiri violente...depresie...apatie, etc.

Si cum spunea Melissa, da dupa un timp il ierti, dar nu te mai intovarasesti cu cel care dorea sa-ti ia viata! Nu te mai amesteci cu el!!! Si nu pt.ca nu poti uita, ci pentru ca mama este datoare sa traiasca, sa fie sanatoasa si apta psihic sa-si creasca in continuare singura si f.greu copii.Tocmai pt.binele copiilor!

Nemaivorbind ca in felul acesta ii fereste de a avea perceptiii gresite despre viata si principiile moral-crestine; ca ei sa nu inteleaga si sa-si insuseasca ca tata are dreptul sa bea, sa nu aduca bani acasa, sa aiba prietene si prietene, sa loveasca mama si copii fara discernamant, scuza fiind "am fost beat!", etc.etc. iar mama sa aibe dreptulsa indure si sa suporte riscand sa-si piarda chiar viata!!!

[anna21]

Nu vreau sa las impresia ca sunt pro-divort.. ca nu sunt. Cred ca femeia trebuie sa lupte pt casnicia ei si mai cred ca daca are forta sa treaca peste infidelitati, trebuie sa faca si asta.
Doar mi-a lasat un gust amar mesajul:

În prealabil postat de machho

Sunt de acord cu d-vstra'..."este absurd sa' stati cu un barbat care inseala si bate ( pe bune!!?, scuze de indrazneala',sau va' referiti la general). Ma' rog...iarta'-ma' pe mine nepriceputul,Doamne( undeva ma' refeream doar la faptul ca' eu daca' a-si fi in locul aceluia,a-si prefera ca sotia mea sa' lupte pt. mine,cu rugaciuni, cu explicatii,cu exemple...ca eu sa' ma trezesc, si atunci ca multumire,cu siguranta' o iubeam si mai mult.

E foarte egocentric.

Mai ales ca inainte a spus:

În prealabil postat de machho

''Niciodata sa nu dai sfat nimanui, pana cand nu l-ai trait tu! Cel ce da' sfat, dar el nu l-a trait,este ca izvorul de apa pictat pe perete. Iar cel care vorbeste din experienta sa, seamana cu un izvor de apa vie!'' pr.Cleopa Ilie

Si acum intreb pe Macho: ai fost in situatia respectiva? Si te-ai rugat pentru ea?
Sau cum?

Am prietene care au ramas in casnicii cu soti infideli. De dragul copiilor. I-au iertat.. si ii tot iarta. Credeti ca au parte de iubire? Sau de recunostinta?
Eu sunt uimita si nu inteleg puterea lor de rabdare! Pentru mine sunt adevarate eroine.

Am prietena a carui sot a strans-o de gat in fata copilului de trei ani. Nu a omorat-o pt ca a sarit copilul! Si amandoi sunt oameni scoliti, cu functii directoriale (adica nu provin dintr-o patura sociala de la baza societatii).

Nu este posibil pentru oricare femeie sa se roage pt sotul abuziv sau infidel. Nu poti institui o astfel de recomandare generala pt ca pur si simplu o astfel de femeie este mai aproape de moarte (de iad) decat de viata.

[Marimira]

Eu am trait cele ce vi le-am impartasit, mai mult chiar m-am rugat pt. el- ani la rand.., i-am acordat "N" sanse si dupa ce m-a inselat, dar ca sa le aduca
acasa ...unde locuiam eu si copiii!
Si apoi sa planifice si sa lucreze la "cum sa scap de tine....."...exista vreun bine in toate acestea....?!Nu mai descriu...nu vreau sa smintesc pe nimeni...e mult prea urat ceea ce s-a intamplat....

Ca un om sa fie salvat (si in situatia in care se roaga pt. el sotia) trebuie si el sa doreasca sa fie salvat si sa-si faca partea sa, sa incerce macar sa renunte pas cu pas la cele rele........dar Dzeu nu mantuieste pe nimeni impotriva dorintei respectivului!

[Heruer]

În prealabil postat de OanaMari

Este mai mult de un an de zile de cind am aflat de o relatie a sotului meu cu o persoana mai invirsta decit el. Stiu sigur de aceasta relatie si nu stiu cum sa procedez pentru ca imi este teama de reactia care v-a avea, acuzindu-ma pe mine ca nu fac altceva decit sa ii gasesc motive. Cel mai dureros este ca din familie il incurajeaza la aceasta relatie fiind intermediari la relatia lor. Cu toate ca inainte, avea o parere proasta despre aceasta persona socotindo o profitoare. Nu stiu cum sa procedez deoarece, noi am mai avut perioade de neintelegere si intotdeauna familia m-a scos vinovata. Am credinta inn Dumnezeu ca un sfat bun imi v-a iesi in cale.

Dilema aici are fi între: a trece cu vederea peste înșelarea încrederii tale în această persoană, sau a apela la instituția divorțului. Astel este important să stabileși dacă dorești să tolerezi "instinctele hormonale" ale soțului sau nu. Personal mie nu-mi place o persoană care mă "minte frumos" și aș renunța la o astfel de relație indiferent dacă se poartă frumos cu mine.

@ anna21 sunt intru totul de acord cu toate comentariile pe care l-ai facut. Atat de mult mi-au placut ca le-am tot recitit si nici nu m-am mai dus in urma sa citesc intreaga replica a lui Machho care imi era adresata, ca sa nu ma indispun:-))

@Marimira regret profund ca ai trecut prin asemenea calvar!!! Nici o femeie nu merita asa ceva ! Ne-a facut Dumnezeu sa fim iubite nu maltratate!

Desi eu am crescut intr-o familie unde nu am vazut violenta nici macar la nivel verbal iar acum imi cresc copiii tot in liniste si iubire asa cum si eu si sotul meu am fost crescuti( ca sa raspund si curiozitatii lui Machho), nu pot agreea violenta in nici un domeniu, mai ales in cel domestic. De adulter nici nu mai spun..Sunt de parere ca o femeie trebuie sa faca totul pentru ca sotul sa nu ajunga nici la adulter, nici la violenta. Acesta este momentul rugaciunii pentru sot, cand totul merge bine intre ei, pentru ca Dumnezeu sa-i ajute sa mentina aceasta stare. Dar daca totusi relatia de cuplu ajunge intr-un asemenea abis, din punctul meu de vedere, (tot repet) nu mai este nimic de facut!! Pentru ca supravietuirea in multe din aceste cazuri, devine o chestiune de pur noroc!

[machho]

În prealabil postat de anna21

Astea-s povesti, fara suparare.

Cand o femeie este intr-o casnicie grea, problema care se pune este de supravietuire. Supravietuirea ei.
Numara timpul cu orele si se gandeste cum sa faca sa treaca de azi pana maine fara sa innebuneasca. Daca nu a innebunit deja!
Cum sa opreasca gandurile, cum sa spuna stop durerii (care somatizeaza, se trezeste ca de atata zbucium sufletesc o dor mainile, picioarele, ii tremura genunchii si nu o mai asculta picioarele..)?
Cum sa faci sa inghiti mancarea care are gust de nisip?

Si daca are copii.. de unde sa aiba putere sa le mai zambeasca lor? De unde sa aiba putere sa ii mangaie?

..Dar barbatul ar "prefera" ca ea sa se roage pt el!!!! Mi se pare incredibil!

Eu am cunoscut femei necredincioase care au probleme enorme si ma intreb cum de rezista. Cand stii ca exista Dumnezeu este mai usor.

Dar sa ajungem la rugaciuni..
Deci el vrea ca ea sa se roage pt el si precis o va iubi mai mult.
Fals!!

Daca ea are puterea sa se roage pt el, diavolul nu doarme si pt fiecare cuvant rostit va primi insulte inzecit!! Nu dragoste! Nu va faceti iluzii.
Desigur, este un lucru admirabil sa te rogi pt el.. dar rasplata este alta.

Off topic, oarecum.
Sunt uimita cata suferinta gasesc oriunde imi intorc privirea. Cunosc multi parinti divortati.. la tot pasul. Dar divortul este un eveniment groaznic, traumatizant. Eu nu am auzit un cuplu sa divorteze in termeni "civilizati".
Dimpotriva, de mute ori parca este o lupta intre fiare, iar copii sunt de multe ori o prada, sfasiati la mijloc.

nu e fals!!... incercati.Rugati-va' D-vstra' pt. unul care v-a suparat cu ceva, si veti vedea ca' de fapt il iubiti mai mult pe Dumnezeu...ba mai mult ve-ti ajunge la cuvantul Arh.Arsenie Papacioc.."ce ne facem noi fara' dracul",adica' : ma' daca' eu nu aveam viata grea cu asta,nu ma' duceam in durerea mea la Dumnezeu.Da, ce Dumnezeu!! credeti ca' vorbesc sa'am dialog...departe de mine ,fiecare vede cum vrea ca' doar de aceea e apostazie.Daca' era iubire,daca' era frica de Dumnezeu....era si respect si incredere,atat pt. cei care sunt casatoriti cat si pt. cei ce schimba' opinii pe acest site. Stiu,ma' vedeti ca pe un barbat...fals, vedeti-ma' ca pe un crestin care isi doreste sa'-l poata marturisi pe Domnul Iisus Hristos,pe strazile Pakistanului. Doamna'...suferinta!!,noi o facem precum ne facem si copii.Toti cei pe care ii cunoasteti ,au divortat deoarece fiecare si-au cautat "poftele" sa' spun asa, nici unul dintre ei nu a vrut sa' sufere...si din experienta' va' spun ca' de ce tie frica' ,de aia nu scapi. Nadajduiesc sa' "vedem"si dincolo de ce accepta' origoliul nostru....sa' vedem in Dumnezeu. Doamne Ajuta'.
''Mintea se inseala si adevarul se fura de prea multa dragoste si prea multa ura!''sf.Grigorie Teologul