Un sfat intelept

În prealabil postat de N.Priceputu

Iertarea, însă, în cazul unui adulter, cred că este posibilă în unele cazuri, atunci când cel care o face nu din slăbiciune o face, ci din contră, pentru că e puternic în credinţă, pentru că nu se împiedică de slăbiciunea omenească a celui de lângă el, şi este în stare să treacă, cu putere dumnezeiască, peste ea. Cazul pe care îl ştiu este în legătură cu un bărbat care, întorcându-se acasă după mai mulţi ani, găseşte un copil în plus faţă de cei pe care îi lăsase. Soţia era casnică. Poate că ar fi putut să o repudieze şi să preia el copiii. Ea s-a pocăit, iar el a iertat. Poate nu a mai iubit-o ca la început; poate i-a fost milă. În orice caz, atmosfera din casa lor a fost bună, fără tensiuni.

Referitor la "dragii tatii copilasi, din doi, trei ati mai ramas":-)), este bine de stiut ce a facut si sotul in acesti ani??? Ca daca era un barbat impecabil din acest punct de vedere si rabda practicand abstinenta, eu nu cred ca mai era asa "trai pe vatrai" la ei in casa! Deci nu putem stii cum il mustra pe el constiinta de a acceptat acest compromis.Sau poate il considera plata pacatelor sale.