MariS_ vrea sa plece. Convingeti-l sa nu!

[dobrin7m]

În prealabil postat de MariS_

E binevenita discutia. Am subliniat ceea ce cred eu ca e esenta:
(Dumnezeu) a facut lumea din bunatate si iubire, adica avand ca imbold si motivatie iubirea si bunatatea. Iar ca rezultat a iesit ceva fara fisura, fara greseala, adica corect, in armonie cu El.
Total de acord. Deci, daca impulsul vine din bunatate, rezultatul contine si corectitudine. N-as putea sustine ca si invers se intampla la fel, adica daca impulsul ar veni din corectitudine, rezultatul ar contine si bunatate. Sa ne gandim ca daca Dumnezeu ar fi facut lumea din corectitudine, noi am fi fost roboti, pentru ca cei mai corecti sunt robotii. Sa ne gandim ca in Evul Mediu niste minti "corecte" au vrut sa actioneze "drept", intelegand prin dreptate corectitudine. Si ce a iesit? Ruguri umane. Dreptatea nu e tot una cu corectitudinea. Daca ar fi asa atunci ar fi vai de noi, ca nu ne-am mai mantui niciunul.
De acord ca noi ne-am "strambat" prin cadere si ca e nevoie sa fim "in-dreptati", dar in-dreptarea se face cu/din bunatate si atunci rezultatul va avea si corectitudine, dar daca in-dreptarea s-ar face cu/din corectitudine nu mai cred ca rezultatul ar mai contine si bunatate. Evul Mediu imi confirma acest lucru. Eu incerc sa evit un nou Ev Mediu, de data asta generalizat. Stiu, insa, ca e zadarnic pentru ca lucrurile evolueaza spre acea directie, accelerate de semnele ce vor apare in curand. Dar imi fac datoria punand pietricele pentru a impiedica alunecarea. Ele imi vor zbura direct in fata, stiu si asta, dar nu pot face altfel.
"Si nu uita, mama, sa fii bun!" - citat al unei simple mame de posibil sfant.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Eu inteleg esenta celor spuse de tine. Am vazut oameni care aplicau corectitudinea fara pic de bunatate. I-am vazut in actiune. Deci am putut discerne daca au sau nu bunatate. Stiindu-i trecutul de pilda si alte anumite fapte. Dar aici pe forum, nu ne cunoastem decat din prisma celor ce postam, nu stim ce viata am avut fiecare, ce fapte am facut, cum suntem in carne si oase , e greu sa spunem despre cineva ca nu este bun fara sa gresim, judecandu-l in acest mod.
Dar pot sa iti spun ca a incerca sa pastram o credinta curata fara amestec ecumenic nu inseamna ca nu suntem buni la fire. In discutiile de acest gen fireste ca aperi credinta ta, insa ca om intre oameni trebuie sa facem fapte bune daca vrem sa fim buni.
Sunt oameni cu inima buna dar care au o vorba mai taioasa, o fire mai iute, dar sunt buni si fac mult bine. Am vazut si din acestia. E foarte greu sa judecam oamenii din prisma asta si nici nu trebuie de altfel sa facem asta ca e mare pacat.

In evul mediu acele minti corecte care au vrut sa actioneze drept prin corectitudine cine erau? Nu tot niste rataciti?
Mie nu mi-e frica niciodata ca in sanul ortodoxiei va iesi "ruguri umane" pentru ca ortodoxul nu va recurge la violenta niciodata. Ortodoxia este iubire, este dragoste si niciodata nu se va ajunge la ura , decat daca poate nu este ortodox sau este un caldicel din acela care nu stie ce este ortodoxia. de aceea eu cred ca noi ortodocsii ar trebui sa corectam pe cei ce gresesc si nu cunosc credinta noastra pentru ca dintr-o iubire inteleasa gresit de unii, multi ortodocsi se pierd.

Eu consider ca Dumnezeu este si bun si drept, fara a fi mai mult bun si mai putin drept si corect, pentru ca El este Totul si Atotputernic si le contine pe toate mai presus de firea noastra si de intelegerea noastra. Si o astfel de discutie este de-a dreptul periculoasa pentru cei care inca nu sunt intariti in credinta suficient.
Eu consider ca suntem liberi sa traim cum vrem si sa facem ce vrem dar apoi cand vom ajunge in vesnicie sa nu spunem ca Dumnezeu nu este drept ca uite unde m-a pus si cum m-a judecat. Pentru ca el este bun cu noi in aceasta lume si corect cu noi in lumea de dincolo si ne aseaza acolo unde singuri ne-am randuit in asta lume.