Dumnezeu a creat iadul?

[romanbun]

As dori sa interb si eu ceva:
Lucifer de unde a avut ganduri contra lui Dumnezeu? El fiind perfect inseamna ca gandurile acelea de mandrie erau din afara lui? Daca era imperfect sau sa zicem nedesavarsit, de unde au venit ispitele asupra lui? Cred ca subiectul e greu de inteles, am vazut si filmul propus mai demult in topic si insusi autorul nu da un raspuns.
Am cautat si nu am gasit un raspuns. Va multumesc.
Doamne-ajuta!

În prealabil postat de romanbun

As dori sa interb si eu ceva:
Lucifer de unde a avut ganduri contra lui Dumnezeu? El fiind perfect inseamna ca gandurile acelea de mandrie erau din afara lui? Daca era imperfect sau sa zicem nedesavarsit, de unde au venit ispitele asupra lui? Cred ca subiectul e greu de inteles, am vazut si filmul propus mai demult in topic si insusi autorul nu da un raspuns.
Am cautat si nu am gasit un raspuns. Va multumesc.
Doamne-ajuta!

Aş încerca un răspuns, pentru că mi se pare interesantă întrebarea.
Lucifer nu era desăvârşit. Îngerii aveau de trecut „proba libertăţii”: trebuiau să Îl aleagă pe Dumnezeu, o singură dată, pentru totdeauna. După aceea s-ar fi împărătşit pentru totdeauna de lumina Lui.
Taina prin care Lucifer a putut să se mândrească şi să se opună lui Dumnezeu rezidă probabil în faptul că a fost creat din nimic, ca toată creatura, şi purta în sine posibilitatea de a înclina şi către acest nimic. A fost o situaţie de un tragism imens. Însă dacă Dumnezeu nu ar fi lăsat posibilitatea alegerii, nu ar mai fi fost nici libertate, nici iubire.

De aici reiese şi gravitatea imensă a mândriei, care nu e altceva decât o tendinţă către neant, prin refuzarea lui Dumnezeu.

[romanbun]

E foarte logic referitor la faptul ca nu a fost perfect si ca a avut posibilitate de alegere. Dar asta este o parte din "puzzle". Problema este cine sau ce l-a ispitit, deoarece noi zicem ca Lucifer e tatal minciunii, e sursa raului. A existat alt "rau"? Gandindu-ma la cum e omul, perfectibil, el este ispitit de demoni, spre desavarsirea lui, dar seful demonilor cum a fost ispitit?

În prealabil postat de romanbun

E foarte logic referitor la faptul ca nu a fost perfect si ca a avut posibilitate de alegere. Dar asta este o parte din "puzzle". Problema este cine sau ce l-a ispitit, deoarece noi zicem ca Lucifer e tatal minciunii, e sursa raului. A existat alt "rau"? Gandindu-ma la cum e omul, perfectibil, el este ispitit de demoni, spre desavarsirea lui, dar seful demonilor cum a fost ispitit?

Evident că el, fiind „tatăl minciunii”, nu avea de cine să fie ispitit; poate l-a cuprins un soi de ameţeală privind în jos, către prăpastia neantului din care fusese adus, în loc să privească în sus, spre Dumnezeu.
Sau poate, privind către sine, văzându-se atât de frumos, a considerat această frumuseţe ca fiind a lui, nevrând să ştie că lui Dumnezeu i-o datorează.
Cu alte cuvinte, nu a ales să-L iubească pe Dumnezeu, ci s-a ales pe sine, crezând că este ceva. A fost o alegere, nu o ispită. Sau singura ispită a fost libertatea.
E o taină adâncă.

[romanbun]

Cred ca astfel am intelege cat de cat ce este pacatul, originea lui si implicit de ce suntem ispititi. Daca vrem sa spunem: Pacatul lui Adam e de vina, am putea zice si ca el nu a fost ispitit cu TOATE tipurile de ispite, insa apoi au aparut TOATE ispitele (si pacatele). De aceea cred ca acest subiect e bine sa fie lamurit intai si apoi problemele de ispitire si pacate ale omului. Ma gandesc ca cineva (de acum sau din scrierile Sfintilor Parinti), prin inspiratie divina, a primit raspunsul si ni-l poate oferi...

În prealabil postat de romanbun

Cred ca astfel am intelege cat de cat ce este pacatul, originea lui si implicit de ce suntem ispititi. Daca vrem sa spunem: Pacatul lui Adam e de vina, am putea zice si ca el nu a fost ispitit cu TOATE tipurile de ispite, insa apoi au aparut TOATE ispitele (si pacatele). De aceea cred ca acest subiect e bine sa fie lamurit intai si apoi problemele de ispitire si pacate ale omului. Ma gandesc ca cineva (de acum sau din scrierile Sfintilor Parinti), prin inspiratie divina, a primit raspunsul si ni-l poate oferi...

Părintele Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, p. 308: http://docs.google.com/viewer?url=ht...ol-1.pdf&pli=1

[romanbun]

Deci Parintele Staniloaie zice ca raul este de fapt o experimentare a binelui, dar exagerata, in incercare proprie, fara Dumnezeu, a unor ingeri (ajunsi rai) de a evolua prin forte proprii . E un bine care s-a dus pe un drum gresit (incorect). Cred ca si noi ca "buni" crestini facem asta cand vrem sa "impingem" de la spate pe aproapele nostru mai "slab".