Minciuna si viclenia

[maria40]

În prealabil postat de LittleSparrow

Maria, nu stiu ce ţi s-a întâmplat.
Cu siguranţă ai trecut printr-o incercare grea.
Cât despre minciuna, stii cine e tatal ei...
Sa nu uitam însă că Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu.

Asa e, LittleSparrow!
Am avut o incercare cumplita. Am deschis atunci acest topic pentru ca imi era suflerul plin de ura si simteam cumva ca asa ma mai eliberez.
Dumnezeu m-a intarit atunci pentru ca altfel cred ca in clipa de fata as fi fost la inchisoare pentru omor. Vreo 3 luni stateam noaptea in pat si ma miscam continuu tot corpul....asa parca imi mai abateam gandurile si nu mai simteam durerea pe care o aveam in suflet. Am slabit vreo 8 kg luam antidepresive cu pumnul pana cand am zis: Stop! Nu-i voi da satiscatie unei escroace sa se bucure ca imi este rau. Arma razbunarii este la Dumnezeu nu la mine!
O prietena de familie ne-a inselat cumplit.....nu pot sa-mi explic nici acum cum am putut crede toate tampeniile care mi le-a spus atat mie cat si sotului meu.
Stiu ca e incredibil, dar, pot sa va spun ca un an de zile mi-a spalat creierul atat mie cat si sotului meu. Ne-a manipulat cum a vrut ea, credeti-ma! Daca m-ar intreba cineva cum arata diavolul as arata-o pe ea fara doar si poate.
Nu vreau sa-mi fac pacate mai mari dar tind sa cred ca a apelat si la mijloace vrajitoresti cu toate ca nu a recunoscut cand am intrebat-o ce mi-a facut.
Toti cei care ma cunosc mi-au spus ca in perioada aceea eram ca si drogata unul chiar m-a intrebat daca nu ma droghez.
Nu va puteti inchipui prin ce-am trecut....nici la cel mai mare dusman al meu nu-i doresc asta.
Acum cu ajutorul lui Dumnezeu m-am mai linistit!
Doamne ajuta!