![]() |
![]() |
|
#41
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Desigur, roadele rugaciuni inimii, experientele dumnezeiesti de care au parte cei ce o practica in chip desavrasit, dar si cele ale noastre, ale celor ce ne aflam pe cale, nu trebuie si nu pot ramane in ascuns. Stim ca "lumina nu trebuie tinuta sub obroc". Ceea ce nu am subliniat insa in mesajul de mai sus, este faptul ca toata aceasta literatura ce cuprinde marturii ale parintilor contemporani (precum Gheron Iosif Isihastul pe care l-ai amintit) sau chiar ale mirenilor cu viata imbunatatita, sunt facute publice si vad lumina tiparului, in general, dupa moartea acestora. Ele sunt rodul celor apropiati, al ucenicilor, al fiilor duhovnicesti, care dau marturie despre cele care le-au fost impartasite sau au trait alaturi de acestia. E drept, sunt si cazuri in care parintii consemneaza in scris cele traite (epistole, jurnal duhovnicesc) insa, atunci cand o fac, lasa in voia lui Dumnezeu ca insemnarile lor sa fie cunoscute de catre toti. Nu-si trimit singuri "operele" la tipar. |
#42
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Din partea Parintilor: smerenie. Din partea Domnului: binecuvantare. Din partea noastra: ... ei, aici e aici... Domnul cu noi! |
#43
|
||||
|
||||
![]()
Fără gânduri , fără imaginație , fără formule magice , fără exerciții yoghine , fără multă vorbărie , fără filozofie deșartă, rugăciunea lui Iisus trebuie în primul rând făcută , trăită și înțeleasă în marea ei simplitate precum numele Celui pe care Îl rostim și-L chemăm . E atât de simplă, atât de ușoară , dar pe atât de grea în ispitele pe care această chemare le atrage asupra ei . Șiontâc și mai ales cu răbdare vom putea rosti cu adevărat :Iisuse fiul lui Dumnezeu , miluiește-mă pe mine păcătosul ! Odată intrată în sânge , această chemare cu greu va mai ieși din noi ! O zi binecuvântată !+
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#44
|
|||
|
|||
![]()
Ma scuzati, topicul nu era de fapt despre "rugaciunea lui Iisus"?
Am auzit mult pomenindu-se de aceasta rugaciune dar n-am stiut exact la ce se refera. Aceasta este toata rugaciunea? Eu stiam dar poate confund, ca aceasta rugaciune se numeste "rugaciunea vamesului" si chiar si asa, mai are 3 versuri care se rostesc in completarea rugaciunii Sfantului Efrem Sirul, in Postul Mare ("Dumnezeule, milostiv fii mie pacatosul, Dumnezeule curateste-ma pe mine pacatosul, Cel ce m-ai zidit , Dumnezeule, mantuieste-ma, Fara de numar am gresit, Doamne, iarta-ma") Dar cum am mai spus poate fac o confuzie. Ma iertati si v-as fi recunoscatoare daca m-ati pune in tema si pe mine cu aceasta foarte importanta rugaciune si anume Rugaciunea lui Isus, despre care am auzit in multe contexte. Si mai am o intrebare : de ce vamesii erau considerati pacatosi in vremea lui Isus? Si inca ceva: gasesc aici pe site sau are cineva rugaciunile Sfantului Anton? (am citit cateva azi, intamplator, vizitand biserica romano-catolica din centrul Bucurestiului (Baratia) si mi s-au parut impresionante) Va multumesc |
#45
|
||||
|
||||
![]()
Rugaciunea lui Iisus o spui in gand , cu voce tare oricand , de cate ori poti , si poti daca vrei , caci nu exista nu pot , si faci astfel :Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu , miluieste-ma pe mine pacatosul ( pacatoasa )! Sunt chestiuni pe care le-ai citit , daca ai avut minimul de buna vointa , pe acest forum de N ori ! Important sa ne dorim si s-o facem , caci daca ne oprim doar la partea teoretica , nimic nu am facut , ci ne-am pierdut timpul degeaba , intreband si raspunzand la infinit . Cat priveste pe sfantul Anton , noi ortodocsii il avem pe Marele Antonie , de mare ajutor in lupta cu diavolul , ispitele , bolile si alte nevointe . Deci , te rog , sa citesti Acatistul Sfantului Antonie cel Mare !
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#46
|
|||
|
|||
![]()
Sunt deosebit de folositoare cuvintele Sfantului Vasile de la Poiana Marului privitoare la motivele ce ii determina pe anumiti crestini sa nu rosteasca Rugaciunea lui Iisus:
"primul o atribuie pe aceasta doar barbatilor sfinti si nepatimasi si socotesc ca o astfel de lucrare trebuie sa fie doar a acestora, nu si a celor patimasi; al doilea e lipsa desavarsita de povatuitori si invatatori ai unei astfel de vieti si cai; iar al treilea e inselarea care vine dintr-o asemenea lucrare. Asadar, primul dintre aceste motive este inept si nedrept, fiindca prima treapta pentru monahii incepatori este tocmai sa-si micsoreze patimile prin trezia mintii si atentia inimii, care este rugaciunea mintii potrivita pentru cei aflati in treapta faptuirii. Al doilea e lipsa de intelegere si n-are scuza, caci daca nu gasim un povatuitor, atunci in loc de invatator drept avem invatator scrierile. Iar al treilea este o vatamare de sine; caci prin cele ce invata acestia despre inselare se vatama pe ei insisi prin insesi aceste scrieri pe care le rastalmacesc. In loc sa primeasca aceste scrieri ca o prevenire si cunoastere a inselarii, acestia le gasesc si le primesc drept motive de abatere de la lucrarea mintii. Ca un comandant militar care, afland de la cineva ca dusmanul i-a pregatit pe drum o ambuscada vrand sa-l invinga printr-o viclenie si o cursa ascunsa, pentru ca nu poate sa se razboiasca cu el pe fata, in loc sa i-o ia inainte, sa atace prin surprindere acea ambuscada si sa ajunga invingator, se infricoseaza fara judecata lasandu-se coplesit de frica acolo unde nu este frica si o ia la fuga acoperindu-se de rusine vesnica la toti oamenii, si mai cu seama in fata imparatului si dregatorilor lui. Daca insa numai din evlavie si din simplitatea inimii te temi de o asemenea lucrare si invatare, eu insumi ma tem inca si mai mult pentru tine ca pentru unul care te iei dupa basme copilaresti si, de frica de lup, nu mai mergi in padure". |
#47
|
|||
|
|||
![]()
"Sa ai totdeauna mintea la Dumnezeu, in somn si in stare de veghe, la mancare si in convorbiri, in lucrul mainilor si in orice alta fapta, dupa cuvantul proorocului: Am vazut pe Domnul inaintea mea pururea. Dar sa te socotesti pe tine mai pacatos decat tot omul. Petrecand timp indelungat in acest gand, se va ivi in intelegerea ta o luminare vie asemenea unei raze. Si cu cat o vei cere mai mult, cu mai multa luare-aminte si cu o cugetare neimprastiata, cu osteneala multa si cu lacrimi, cu atat ti se va arata mai stralucitoare.
Iar aratandu-ti-se, o iubesti. Iar iubind-o, te curatesti. Iar pe cel ce-l curateste, pe acesta il face in chipul lui Dumnezeu, luminandu-l si invatandu-l sa deosebeasca binele de rau. Dar sa stii frate, ca e nevoie de multa osteneala, ajutata de Dumnezeu, ca sa se salasluiasca aceasta in sufletul tau si sa lumineze in el ca luna intunericul noptii. Mai trebuie sa fii atent si la atacurile gandurilor de slava desarta si de inchipuire de sine; si sa nu osandesti pe cineva, vazandu-l ca face ceva ce nu se cuvine. Caci dracii, vazand sufletul eliberat de patimi si de ispite, prin salasluirea harului, arunca in el unele ca acestea. Dar ajutorul de la Dumnezeu sa fie in tine impreuna cu pocainta neincetata si cu coplesire de lacrimi. Ia seama insa sa nu patimesti ceva din multa bucurie si pocainta. De aceea sa nu socotesti ca acestea sunt din osteneala ta si nu din harul lui Dumnezeu. Caci atunci se vor lua de la tine si le vei cauta mult in rugaciune si nu le vei afla; si vei cunoaste ce dar ai pierdut" (Sfantul Simeon Evlaviosul). |
#48
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Și cât de adevărat! |
#49
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Mie mi-au ramas in minte cuvintele parintelui Teofil "roaga-te cum poti ca sa ajungi sa te rogi cum trebuie". |
#50
|
|||
|
|||
![]()
"Cel ce vrea sa-si curateasca inima, sa o incalzeasca necontenit cu pomenirea Domnului Iisus, neavand decat acest cuget si acest lucru, fara incetare. Caci cei ce vor sa se lepede de putreziciunea lor nu se cade ca uneori sa se roage, iar alteori nu, ci pururea sa petreaca cu rugaciune in pazirea mintii, chiar daca s-ar afla undeva departe de casa de rugaciune.
Caci precum cel ce vrea sa curateasca aurul, daca lasa sa inceteze oricat de scurta vreme focul din cuptor, face sa se aseze iarasi sgura pe aurul curatit, asa si cel ce uneori pomeneste pe Dumnezeu, alteori nu, pierde prin intrerupere ceea ce socoteste sa castige prin rugaciune. E propriu barbatului iubitor de virtute sa tina pururea pamantul inimii in focul pomenirii lui Dumnezeu, ca asa, curatindu-se raul putin cate putin sub dogoarea bunei pomeniri, sufletul sa se intoarca cu desavarsire la stralucirea sa fireasca, spre si mai multa slava" (Diadoh al Foticeii). |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Rugaciunea lui Iisus | georgeval | Rugaciuni | 51 | 11.11.2014 09:55:20 |
"Minunea" unui fachir si rugaciunea lui Iisus (de Arhimandrit Nicolae Drobiazghin) | andrei_im | Alte Religii | 1 | 14.05.2011 02:05:28 |
Rugaciunea lui Iisus | MadalinS | Rugaciuni | 8 | 10.04.2011 19:11:36 |
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS | emanuel2007 | Despre Biserica Ortodoxa in general | 114 | 16.03.2011 22:26:15 |
Cleopa Paraschiv Mina Dobzeu Rugaciunea lui Iisus | mihailt | Rugaciuni | 1 | 18.05.2008 13:06:37 |
|