Revenirea DOMNULUI si INVIEREA - adevarata noastra nadejde

[penticostalul]

În prealabil postat de grasu77

Discutia nu este despre neterminatul subiect al "nemuririi sufletului". Este o discutie mult mai deranjanta: despre revenirea Domnului si INVIEREA celor morti.

Asa cum m-am asteptat, chiar si umilul penticostal s-a aprins cand este vorba despre revenirea Mantuitorului si INVIERE.

Este o reactie tipica a crestinilor, la fagaduintele Mantuitorului. Am observat-o la foarte multe persoane (unele de un calm si o delicatete exemplara, pana la punerea in discutie a ceea ce a promis Domnul Iisus).

P.S. Totusi, puteti sa-mi raspundeti la intrebare? Mai aveti vre-o alta nadejde sa fiti in prezenta Domnului, in afara de revenirea Sa si INVIEREA mortilor? Da sau nu? Ce este asa de greu?

Nu mai am mai frate.
El este cu noi azi in chip spiritual.
Vom fi cu El si-l vom vedea in fata la revenirea Lui.
Si gata. Cand sa-L vad, in sanul lui Avraam?

Dar nu m-am aprins, unde ai vazut ca am luat foc?
Dimpotriva, sufletul îmi este liniştit şi potolit ca un copil înţărcat care stă lângă mama sa.

În prealabil postat de grasu77

Sper sa fie genial. Nu suport melodii de proasta calitate, dedicate Domnului (cum se obisnuieste sa se practice).

E tare, nici vorba de proasta calitate dar nici nu-i dedicat Domnului.
E dedicat doar tie...:)

În prealabil postat de grasu77

Considerati ca o discutie despre scumpele fagaduinti ale Mantuitorului poate deveni o cearta?

Da, asta consider, desigur.
Mai toate discutiile pe teme sensibile nu doar ca pot deveni cearta dar au si degenerat deja in certuri violente pe multe topice.

Si eu am contribuit uneori, Domnul sa ma ierte.