reforma protestanta

[macrisvasilica]

În prealabil postat de Scotland The Brave

Merci pentru prezentare,da lucrurile sunt putin mai complicate.Scurt:alegerea,luata singular,nu mantuieste pe nimeni.Hotaraste.Are legatura cu doctrina vinovatiei,rascumpararii si regenerarii.Alegerea facuta de Tata,este legata de lucrarea rascumparatoare a Fiului si de lucrarea inoitoare a Duhului.

Cu plăcere. Adevărat, sunt cam complicate lucrurile şi vorba ceea: multi sunt vocati, pauci vero electi. Din fericire, Tatăl doreşte ca toţi să fim aleşi, că de chemat ne cheamă pe toţi.

În prealabil postat de Scotland The Brave

Inca ceva:stii ce sustine Barth despre somnul de dupa moarte?Nu l-as cita in locul tau.Ia vezi,in Church Dogmatics vol III,pag 778,din ce imi aduc aminte.Sau mai bine posteza,daca tot citezi din el si ai cartea.Odata,poate iti spun un autor protestant care a avut o disputa de mare anvergura teologica cu el pe tema asta.Mai ma gandesc ca nu cumva sa devii prea entuziast :)

Se vede treaba că doreşti să mă vezi în Hadesul binar înainte de termen! Cât priveşte entuziasmul, eu dacă aş crede în nemurirea sufletului, şi aş fi admin pe acest forum, m-aş teme teribil de "aproape Centuria" de fantome bântuindu-mă la ceasuri mici...

Din câte ştiu, nu prea ştiu multe despre ce susţine Barth cu privire strict la somnul morţii, însă aud că în secolul nostru s-a făcut un progres vizibil în tratarea biblică a naturii omului. Teologi renumiţi s-au reîntors la învăţătura sănătoasă a Bibliei, refuzând platonismul creştin referitor la nemurirea necondiţionată a sufletului. Amintesc numai câteva nume dintre teologii cu greutate: Emil Brunner, Rudolf Bultmann, Oscar Cullmann, Hans Walter Wolff, André Nygren, R. Niebuhr, P. Tillich. Parcă era şi Barth printre ei...