Ce loc ocupa Hristos in inima ta?

[Marcus Aemilius]

În prealabil postat de anita

Hristos a spus :"fara Mine nu puteti face nimic"

Tocmai de aceea m-am rugat Lui, în speranţa că mă va ajuta, însă în afara durerii şi a tribulaţiilor, nu s-a întâmplat nimic. Există poate şi o altă explicaţie pentru acest lucru, exceptându-le pe cele de genul "voia Domnului", "Dumnezeu are un plan cu tine" sau "Necunoscute sunt căile Domnului", care fac parte dintr-un anumit tipar?

În prealabil postat de anita

Hristos ,Dumnezeu , nu ne ajuta cand vrem noi ci cand considera El.

Cunosc acest lucru foarte bine. Dumnezeu nu ne răspunde exact în clipa când avem cea mai mare nevoie de El. Şi atunci, mă întreb: ce sens are să răspundă atunci când nu mai avem nevoie? În cazul meu, de pildă, totul este pierdut pentru totdeauna. Luând în considerare trădarea lui Hristos - de care am avut parte - este posibil ca Acesta să mă fi considerat nevrednic de a primi fericirea? În acest caz, din nou nu înţeleg sensul căilor Lui, devreme ce în jurul meu sunt o sumedenie de nevrednici fericiţi.

În prealabil postat de anita

Dumnezeu lucreaza in scop educativ pentru mantuirea noastra.
La unii le ofera totul pe acest pamant si nimic dincolo.

Ştiu că pentru unii, Paradisul se concretizează aici, pe pământ, în timp ce altora nu le rămâne decât incertitudinea unui Eden dincolo de mormânt. Şi acest fapt nu este corect.

[anita]

În prealabil postat de Marcus Aemilius

Tocmai de aceea m-am rugat Lui, în speranţa că mă va ajuta, însă în afara durerii şi a tribulaţiilor, nu s-a întâmplat nimic. Există poate şi o altă explicaţie pentru acest lucru, exceptându-le pe cele de genul "voia Domnului", "Dumnezeu are un plan cu tine" sau "Necunoscute sunt căile Domnului", care fac parte dintr-un anumit tipar?

Cunosc acest lucru foarte bine. Dumnezeu nu ne răspunde exact în clipa când avem cea mai mare nevoie de El. Şi atunci, mă întreb: ce sens are să răspundă atunci când nu mai avem nevoie? În cazul meu, de pildă, totul este pierdut pentru totdeauna. Luând în considerare trădarea lui Hristos - de care am avut parte - este posibil ca Acesta să mă fi considerat nevrednic de a primi fericirea? În acest caz, din nou nu înţeleg sensul căilor Lui, devreme ce în jurul meu sunt o sumedenie de nevrednici fericiţi.

Ştiu că pentru unii, Paradisul se concretizează aici, pe pământ, în timp ce altora nu le rămâne decât incertitudinea unui Eden dincolo de mormânt. Şi acest fapt nu este corect.

Dumnezeu nu este un robot care sa raspunda cand am apasat pe buton.
V-ati gandit ca Dumnezeu ne da necazuri pe masura faptelor noastre pacatoase ca sa ne indreptam?
Daca noi suntem drepti si avem parte de necazuri inseamna ca avem parte de un Dumnezeu nedrept.
Dar noi stim persoane care traiesc corect si au parte de binecuvantari.
Dumnezeu ne oranduieste viata intr-un mod placut atunci cand si noi vrem sa ne facem placuti Lui.
Voia Lui pentru noi este ceea ce ne face bine spre mantuire
"Fie Doamne mila Ta spre noi precum si noi am nadajduit intru Tine"
,e o rugaciune a Sfintei Liturghii
si "Doamne fie voia Ta care vrei ca toti sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina"
Deci voia Lui este cea mai buna .

[Marcus Aemilius]

În prealabil postat de anita

Deci voia Lui este cea mai buna .

Pe baza acestui raţionament, se poate afirma că vrerea Lui a fost ca eu să pierd totul şi să sufăr pentru tot restul vieţii mele. Voia Sa a fost, deci, săparea unei prăpastii infinite între mine şi El, ceea ce înseamnă că eu nu sunt unul dintre cei aleşi.

De ce Dumnezeu se manifestă astfel, prin teste, încercări, chinuri şi piedici? Pentru ca un individ să primească salvarea, trebuie să cunoscă în mod obligatoriu suferinţa cu rol epurator, chiar dacă poate fi cel mai drept şi temător om de pe pământ? Din nou, acest fapt este nedrept.



Încă un lucru. Eu, când am postat pe acest site, nu am căutat argumente şi opinii care aparţin unui format standard, unui anumit şablon - ca unele de mai sus - ci am căutat explicaţii practice, realiste, care nu sfidează logica.

[anita]

În prealabil postat de Marcus Aemilius

Pe baza acestui raţionament, se poate afirma că vrerea Lui a fost ca eu să pierd totul şi să sufăr pentru tot restul vieţii mele. Voia Sa a fost, deci, săparea unei prăpastii infinite între mine şi El, ceea ce înseamnă că eu nu sunt unul dintre cei aleşi.

De ce Dumnezeu se manifestă astfel, prin teste, încercări, chinuri şi piedici? Pentru ca un individ să primească salvarea, trebuie să cunoscă în mod obligatoriu suferinţa cu rol epurator, chiar dacă poate fi cel mai drept şi temător om de pe pământ? Din nou, acest fapt este nedrept.



Încă un lucru. Eu, când am postat pe acest site, nu am căutat argumente şi opinii care aparţin unui format standard, unui anumit şablon - ca unele de mai sus - ci am căutat explicaţii practice, realiste, care nu sfidează logica.

Explicatiile se gasesc in predicile parintelui Arsenie Boca. Pe site-ul nistea.com sunt predicile parintelui:
"Despre durerile care vin asupra oamenilor" cam asa se numeste predica.

[anita]

În prealabil postat de Marcus Aemilius

Voia Sa a fost, deci, săparea unei prăpastii infinite între mine şi El, ceea ce înseamnă că eu nu sunt unul dintre cei aleşi.

De ce Dumnezeu se manifestă astfel, prin teste, încercări, chinuri şi piedici? Pentru ca un individ să primească salvarea, trebuie să cunoscă în mod obligatoriu suferinţa cu rol epurator, chiar dacă poate fi cel mai drept şi temător om de pe pământ? Din nou, acest fapt este nedrept.



Încă un lucru. Eu, când am postat pe acest site, nu am căutat argumente şi opinii care aparţin unui format standard, unui anumit şablon - ca unele de mai sus - ci am căutat explicaţii practice, realiste, care nu sfidează logica.

Toti suntem alesi ,precum a spus Mantuitorul "multi chemati ,putini alesi" dar sa raspundem chemarii ,sa ne apropiem de Dumnezeu.
Nu la confesiune veti gasi aceste raspunsuri.
Iar la ultima intrebare explicatia logica o gasiti aici ,in aceasta predica a unui sfant parinte ortodox:
http://www.nistea.com/boca-predici.h...20noastr%C4%83
Va rugam sa cititi si sa ne spuneti daca raspunsul e cel cautat de d-voastra.

[anita]

În prealabil postat de Marcus Aemilius

Pe baza acestui raţionament, se poate afirma că vrerea Lui a fost ca eu să pierd totul şi să sufăr pentru tot restul vieţii mele. Voia Sa a fost, deci, săparea unei prăpastii infinite între mine şi El, ceea ce înseamnă că eu nu sunt unul dintre cei aleşi.

Hristos a spus "Veniti la Mine cei obositi si impovarati si va voi odihni pe voi"
El spune sa ne luam crucea si sa Il urmam ,nu sa deznadajduim.
La confesiunea unde mergeti nu se citeste Biblia?
Nu se vorbeste despre Hristos?
Una din virtutile crestinului este speranta ,deci ati pierdut totul ,luati-o de la capat.
Vorbiti cu un bun duhovnic si veti gasi mai multe raspunsuri la necazurile care v-au coplesit.

[cristiboss56]

În prealabil postat de Marcus Aemilius

Tocmai de aceea m-am rugat Lui, în speranţa că mă va ajuta, însă în afara durerii şi a tribulaţiilor, nu s-a întâmplat nimic. Există poate şi o altă explicaţie pentru acest lucru, exceptându-le pe cele de genul "voia Domnului", "Dumnezeu are un plan cu tine" sau "Necunoscute sunt căile Domnului", care fac parte dintr-un anumit tipar?

Cunosc acest lucru foarte bine. Dumnezeu nu ne răspunde exact în clipa când avem cea mai mare nevoie de El. Şi atunci, mă întreb: ce sens are să răspundă atunci când nu mai avem nevoie? În cazul meu, de pildă, totul este pierdut pentru totdeauna. Luând în considerare trădarea lui Hristos - de care am avut parte - este posibil ca Acesta să mă fi considerat nevrednic de a primi fericirea? În acest caz, din nou nu înţeleg sensul căilor Lui, devreme ce în jurul meu sunt o sumedenie de nevrednici fericiţi.

Ştiu că pentru unii, Paradisul se concretizează aici, pe pământ, în timp ce altora nu le rămâne decât incertitudinea unui Eden dincolo de mormânt. Şi acest fapt nu este corect.

De ce nu raspunde ? De ce crezi , tu omule , ca Dumnezeu este pentru unii muma si pentru altii ciuma , caci asta se intelege din expunerea ta ?
Duhul lui Dumnezeu peste toti vine , ca o lumina se revarsa peste noi , dar oare cine tine aceasta lumina sub obroc , cine o impiedica sa vina asupra noastra ? Te-ai intrebat in sinceritatea ta , sau doar ai vrut sa intuneci acest thread cu filozofia ta desarta ? Acest Duh al luminii si al sfinteniei cu ce il intunecam noi pacatosii ? Cu ce il gonim noi de la noi ? Oare el poate sta la un loc cu intunericul ? Nuuuuu ! Prin ce crezi dumneata ca suparam si intristam pe Duhul Sfant ? Prin pacate , prin pacatele de moarte ! Crezi ca esti atat de nevinovat sau fara de pacat ca Dumnezeu sa stea drepti in fata ta sa-ti indeplineasca cererile fara sovaire ? Spui ca unora le da tot , iar altora nimic ! Dar oare te-ai gandit ca cei ce o duc "atat de bine " , sunt tocmai cei osandit in viitor , fara perspectiva , unde viata se termina tocmai aici ?
Vrei sa ti sa stearga totul , sa fi fara de pacat , fara ispita , fara incercare ? Vrei ca Dumnezeu sa-ti fie sluga , iar tu stapan ? Asa ceva nu o sa vezi , in vecii vecilor . Amin !

[Marcus Aemilius]

Să "intunec acest thread cu filozofia mea desarta"?

Iertată-mi fie îndrăzneala, distinse domn, că am cutezat să corup, prin hidoşenia propriilor gânduri, splendoarea divină a acestui thread. Dacă l-am întristat pe Duhul prin păcatele mele de moarte, aşa cum spuneţi, speranţa a murit şi pierdut sunt în abisul etern al întunecimii. Deci, în viaţa aceasta pământească pe care o trăiesc încă, nu mai am nimic de pierdut, fiind pierdut, putând să săvărşesc păcate de orice natură. Desigur, dacă pe dvs. Biserica şi Dumnezeu vă determină să nu faceţi păcate de moarte şi să vă căiţi pentru cele săvârşite, singurul lucru care mă determină să nu fur, de pildă, este propria mea conştiinţă.


Revenind la tema principală, nu i-am cerut niciodată lui Dumnezeu să-mi fie slugă, cum cuvintele dvs. rău-voitoare insinuează, ci i-am cerut să salveze un suflet aflat în convulsiile morţii. Nu m-am rugat pentru avuţie şi desfăţ, ci pentru un suflet care merita să trăiască şi să se bucure de dreptul său la fericire. Închei aici, dar trebuie să vă spun atât dvs., cât şi altora, că faptul de a-mi spune că acesta este acum la Domnul, bucurându-se de prezenţa Lui, ar fi de prost gust, de un ridicol absolut, şi o jignire atât la adresa durerii pe care o voi simţi până la sfârşitul vieţii, cât şi la adresa memoriei lui.

Remarc, deopotrivă, "blândeţea" specifică anumitor creştini (mă refer la majoritatea cultelor creştine, nu punctual la ortodoxie şi la dvs.), folosită deseori în încercarea de a apăra universul dogmatic în care vieţuiesc, de aşa-zisele atacuri inamice care, în fond, nu sunt decât încercări de a înţelege manifestarea Creatorului în raport cu propria Sa creaţie. Dacă încă de la început am pornit cu o prejudecată, nu înseamnă că cineva dintre userii acestui forum n-ar fi putut să mă determine să pricep manifestarea Domnului în relaţia Lui cu omul. Poate că în adâncul inimii mele speram la un miracol, la o ieşire de sub tipar, la o frază în urma căreia raţiunea să-mi fie înfăşcată de lumina Domnului şi eu, personal, să aflu alinare şi să înţeleg de ce justiţia divină a mai nimicit încă două suflete. Dar, cuvintele dvs. mi-au arătat încă o dată contrariul şi înţelepciunea propriei decizii de a renunţa la ortodoxie.

Sănătate şi Doamne ajută!

[cristiboss56]

În prealabil postat de Marcus Aemilius

Sănătate şi Doamne ajută!

Sanatate ne da , pe cat meritam , si de ajutat ne ajuta dupa sufletul fiecaruia , caci nimic nu este intamplator , si ne primim rasplata inca din asta viata , nu spre osanda noastra , ci spre indreptarea si luminarea noastra , iar vina ca nu intelegem asta nu este a Lui , ci a noastra !
Pana la urma frate : Ce loc ocupa Hristos in inima ta ? ( aceasta este tema thredului de fata ) !

[Mihai36]

Poate ar trebui date mai multe detali. Din ce punct de vedere Dumnezeu a luat tot?
Si eu sint tentat sa spun ca altii au totul -vazind fericirea lor lumeasca -insa cu adevarat cei care au totul sint cei mai sfinti, oricit de putin au lor nu le lipseste nimic si sint fericiti. Iar unii dintre eu au parte si de fericirea lumeasca ca o consecinta a sfinteniei - a lectiilor invatate si a eforturilor materiale depuse.
Si chiar daca El ia temporar puterea si stapinirea de sine a omului treptat o da inapoi celor care doresc evolutia spirituala. Asta ca sa ne ajute sa invatam si alte lectii pe care poate nu le constientizam deplin.