Avem voie sa bem vin sau nu? Abaut Domnul Iisus vin sau must?

[Neaguu]

Parca voi nu aveti pictrurii cu Iisus.Hai dute la treaba ta,,,

[osutafaraunu]

În prealabil postat de Neaguu

Parca voi nu aveti pictrurii cu Iisus.Hai dute la treaba ta,,,

Avem şi noi picturilii şelea, dar nu ne închinăm la ele...

În prealabil postat de osutafaraunu

Avem şi noi picturilii şelea, dar nu ne închinăm la ele...

Din pacate nu va inchinati deloc. Pentru neoprotetanti nu exista semnul crucii cu care sa se inchine marimilor ceresti.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de Miha-anca

Din pacate nu va inchinati deloc. Pentru neoprotetanti nu exista semnul crucii cu care sa se inchine marimilor ceresti.

Neoprotestanţii se închină în duh şi-n adevăr nu în semne.

[cipri85]

Am o nedumerire, poate ma lumineaza osutafaraunu... Daca vinul nu este bun atunci de ce Mantuitorul Hristos inmulteste vinul la nunta din Cana Galileii? De ce se consuma vin la Cina cea de Taina?
De ce vinul apare atat de des atat in Noul cat si in Vechiul Testament fiind consumat pentru intarirea trupului si chiar pentru "veselirea" inimii omului (vezi psalmii lui David)? Sa nu ma iei cu abureli de genu: consumau must si nu vin. Cam greu de pastrat mustu' nefermentat de-a lungul anului si cam greu sa 'veselesca' mustul inima omului.

Vinul este consumat(in special cel rosu) cu exceptia zilelor de post la fiecare din cele doua mese zilnice din Sfantul Munte Athos. Asta nu inseamna ca monahii de acolo sau pelerinii sunt betivi. Duhovnicul Schitului romanesc Prodromu, parintele Iulian, spunea ca se poate consuma pana in doua pahare de vin(asta depinzand si de persoana) pentru intarire dupa efort sau atunci cand participam la praznice.

Chiar si Sfintii Parinti au consumat vin. Un "titan" al Sf. Biserici, Sf. Ioan Gura de Aur, un mare ascet, consuma la singura masa din zi un pahar de vin cu scop terapeutic.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de cipri85

Am o nedumerire, poate ma lumineaza osutafaraunu... Daca vinul nu este bun atunci de ce Mantuitorul Hristos inmulteste vinul la nunta din Cana Galileii? De ce se consuma vin la Cina cea de Taina?

Nu am pretenţia că vă voi lumina, dar gândiţi-vă puţin: în afară de preconcepţia populară că ar fi fost alcool în cele două situaţii expuse de dumneavoastră, mai aveţi şi alte argumente?

În prealabil postat de cipri85

De ce vinul apare atat de des atat in Noul cat si in Vechiul Testament fiind consumat pentru intarirea trupului si chiar pentru "veselirea" inimii omului (vezi psalmii lui David)? Sa nu ma iei cu abureli de genu: consumau must si nu vin.

Biblia nu trece sub tăcere faptul că existau beţivi în vremurile VT şi ale NT, dar în acelaşi timp, în nenumărate texte recomandă ferirea de această plagă. Dacă oamenii ar lua în seamă acest sfat, peste 80% din accidentele de circulaţie, crimele şi violurile petrecute zilnic ar fi evitate. Şi acesta nu e un lucru mic, trebuie să recunoaşteţi!

În prealabil postat de cipri85

Cam greu de pastrat mustu' nefermentat de-a lungul anului si cam greu sa 'veselesca' mustul inima omului.

Nu e greu deloc. Şi nu numai de-a lungul anului, ci şi de-a lungul anilor. Inima omului poate fi veselă şi cu must, ba aş zice o veselie mai sănătoasă nu un râs ieşit de sub control ori un cântat împleticit.

În prealabil postat de cipri85

Vinul este consumat(in special cel rosu) cu exceptia zilelor de post la fiecare din cele doua mese zilnice din Sfantul Munte Athos. Asta nu inseamna ca monahii de acolo sau pelerinii sunt betivi. Duhovnicul Schitului romanesc Prodromu, parintele Iulian, spunea ca se poate consuma pana in doua pahare de vin(asta depinzand si de persoana) pentru intarire dupa efort sau atunci cand participam la praznice.

Chiar si Sfintii Parinti au consumat vin. Un "titan" al Sf. Biserici, Sf. Ioan Gura de Aur, un mare ascet, consuma la singura masa din zi un pahar de vin cu scop terapeutic.

Vă supăraţi pe mine dacă eu vreau să iau în considerare mai bine exemplul marilor asceţi ai Scripturii (de exemplul nazireii) decât călugării de la Athos ori sf. Ioan Gură de Aur?

În prealabil postat de osutafaraunu

Nu am pretenţia că vă voi lumina, dar gândiţi-vă puţin: în afară de preconcepţia populară că ar fi fost alcool în cele două situaţii expuse de dumneavoastră, mai aveţi şi alte argumente?

Biblia nu trece sub tăcere faptul că existau beţivi în vremurile VT şi ale NT, dar în acelaşi timp, în nenumărate texte recomandă ferirea de această plagă. Dacă oamenii ar lua în seamă acest sfat, peste 80% din accidentele de circulaţie, crimele şi violurile petrecute zilnic ar fi evitate. Şi acesta nu e un lucru mic, trebuie să recunoaşteţi!

Nu e greu deloc. Şi nu numai de-a lungul anului, ci şi de-a lungul anilor. Inima omului poate fi veselă şi cu must, ba aş zice o veselie mai sănătoasă nu un râs ieşit de sub control ori un cântat împleticit.

Vă supăraţi pe mine dacă eu vreau să iau în considerare mai bine exemplul marilor asceţi ai Scripturii (de exemplul nazireii) decât călugării de la Athos ori sf. Ioan Gură de Aur?

Da, mai exista si alte argumente:
Luca 5, 37: Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altfel vinul nou va sparge burdufurile; şi se varsă şi vinul şi se strică şi burdufurile.

[cipri85]

În prealabil postat de osutafaraunu

Nu am pretenţia că vă voi lumina, dar gândiţi-vă puţin: în afară de preconcepţia populară că ar fi fost alcool în cele două situaţii expuse de dumneavoastră, mai aveţi şi alte argumente? Biblia nu trece sub tăcere faptul că existau beţivi în vremurile VT şi ale NT, dar în acelaşi timp, în nenumărate texte recomandă ferirea de această plagă. Dacă oamenii ar lua în seamă acest sfat, peste 80% din accidentele de circulaţie, crimele şi violurile petrecute zilnic ar fi evitate. Şi acesta nu e un lucru mic, trebuie să recunoaşteţi!

Aproape ca m-ati convis dar ceva nu se leaga in argumentarea dv.. Conform cu ceea ce scrii tu Sfantul Prooroc si imparat David care scrie in psalmi(rugaciuni de lauda, de cerere si multumire dar si texte profetice) in termeni favorabil despre consumul(bineinteles rezonabil) de vin ar face apologia betiei: ‘Paharul plin de vin curat si bine mirositor ....drojdia lui nu s-a varsat inca’(prefigurand scena de la Cina cea de taina cand Mantuitorul instituieste Taina Sf Euharistii), ‘Vinul veseleste inima omului’ ar face apologia betiei, iar Mantuitorul Hristos, Apostolii care au consumat vin ar fi niste betivi . Intre a consuma vin, a privi vinul drept un aliment si betie(consumul inconstient) e diferenta mare.

În prealabil postat de osutafaraunu

Nu e greu deloc. Şi nu numai de-a lungul anului, ci şi de-a lungul anilor. Inima omului poate fi veselă şi cu must, ba aş zice o veselie mai sănătoasă nu un râs ieşit de sub control ori un cântat împleticit.

Consumul rezonabil de vin(rosu) este sanatos pentru organism. Cu ceva timp in urma am urmarit niste documentare si am citit niste articole unde cativa savanti(amatori ai zice tu) dovedeau faptul ca in in special in vinul rosu se gasesc o serie de enzime cu efect benéfic asupara organismului . Astfel vinul rosu ar preveni imbatranirea tesuturilor amanand astfel aparitia unor boli, ar ajuta inima si sistemul circulator(prevenind infarctul, accidéntele vasculare si problemele legate de tensiunea arteriala) ar facilita digestia si refacerea sistemului digestiv, ar avea rol de tonifiat si revigorant. Ce sa mai zici, o adevarata farmacie daca e consumat in cantitati rezonabile. Oricat le-ai intoarce vinul se traduce si sa tradus de cand lumea in vin, la fel cum ridicolul a fost de cand lumea tot ridicol. Mi-ati trezit o curiozitate : cum conservau anticii mustul de struguri. Presupun ca le era cam greu, singurul conservant disponibil atunci fiind sarea?

[cipri85]

În prealabil postat de osutafaraunu

Vă supăraţi pe mine dacă eu vreau să iau în considerare mai bine exemplul marilor asceţi ai Scripturii (de exemplul nazireii) decât călugării de la Athos ori sf. Ioan Gură de Aur?

Nu ma supar pe dv. ,dar ma intristeaza vazand ca nu apreciati asceza monahilor din Athos sau cea a Sf. Ioan Gura de Aur. Poate daca i-ai cunoste mai bine ai vedea lucrurile altfel. Desi nici eu 'nu-i cunosc foarte bine' am sa incerc sa ti-i fac cunoscuti dupa slabele mele puteri. Astfel Sf. Ioan Gura de Aur isi incepe "cariera ascetica" inca din tinerete cand dupa ce-si vinde imensa avere(tatal sau fusese comandantul militar a orientului, iar mama sa o bogata patriciana) pentru a o imparti saracilor se retrage intr-o pestera in pustia Siriei unde se dedica rugaciunii, ascezei si scrisului pana cand datorita sanatatii subrezite(ajunge sa se deplaseze cu greutate + grave probleme interne) este nevoit sa se intoarca in Antiohia. Revenit "in lume" ca preot in Antiohia si mai apoi ca Arhiepiscop al Constantinopolui (Patriarh Ecumenic) pana la sfarsitul vietii pamantesti i-a cel mult o singura masa pe zi alcatuita din legume fierte si insotita de un pahar de vin(rezonabil nu o halba - pentru ameliorarea problemelor interne) Acum o sa incerc sa-ti prezint ce inseamna a fi monah in Athos. In Athos exista mai multe tipuri de vietuire: in manastire cu viata de obste(toate lucrurile la comun) sau idioritmica(pe cont propriu), si viata retrasa sau in pustie(asceza dusa le extrem: foarte putina hrana, somn - uneori doar o ora pe noapte pe jos, pe pat de scanduri, sau sezand intr-un scaun, rugaciune neincetata). In manastire cele 24 de ore ale unei zile sunt dedicate raugaciuni, muncii si studiului, cu foarte putin somn - maxim 4 ore. "Ziua" monahului atonit incepe folosind sistemul de numarare al orelor apusean la ora 18 dupa-amiaza(ora 0 bizantina) imediat dupa vecernie cand se retrage la chile pentru rugaciunea particulara. Dupa ce termina cu aceasta se odihneste cateva ore(de regula max. 4 ore) pana la ora 3 dimineata cand incepe rugaciunea comuna in Katolikon(biserica centrala) si in celelalte biserici si paraclise ale manastirii(uneori se fac cateva zeci de liturghii in acelasi timp intr-o singura manastire). Slujbele de noapte se termina dimineata in jurul orei 8. Destul de des (ajunul sarbatorilor) se face prighere(rugaciune in comun la biserica) de toata noaptea incepand cu ora 18:00 si terminand dimineata. In timpul zilei fiecare monah merge la ascultarile la care a fost randuit: agricultura, bucatarie, padure, pescuit etc. In tot acest timp cat munceste insa trebuie sa se roage folosind rugaciunea lui Iisus: “Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul”. Repeta astfel aceasta formula de cateva mii de ori pe zi.

In ce priveste hrana in manastire:

- Nu se consuma carne(exceptie face pestele la sarbatori)

- In afara posturilor sunt randuite 3 zile de post pe saptamana (o singura mancare in zi – doar produse de origine vegetala dupa vecernie ; pentru pelerini se serveste o masa saraca si dimineata): luni, miercuri si vineri

- In posturi(Pastelui, Nasterii, Adormirii Maicii Domnului, Sf. Apostoli)se consuma doar produse de origine vegetala iar vin si ulei atunci cand e dezlegare – marea majoritate mancand o singura data in zi.

- In afara posturilor se servesc doua mese pe zi: una dimineata dupa rugaciunea de noapte si una dupa vecernie: se pot consuma produse de origine vegetala, lacatate. Oua, ulei si vin(in cantitati rezonabile dupa firea, starea fizica si sufleteasca a fiecaruia si nu in ultimul rand dupa sfatul duhovnicului ). Masa dureaza foarte putin nu se vorbeste, toata lumea se ridica de la masa atunci cand egumenul da binecuvantare pentru rostirea rugaciunii de multumire.

- Atunci cand pelerinul ajunge ostenit de drum si caldura la arhonadaricul unei manastiri schit sau chilii este intampinat de parintele arhondar cu kerasma(tratatie) un pahar mare de apa rece, un paharel mic de ouzo si rahat.

Imi cer scuze daca am deviat de la subiect!