Avem voie sa bem vin sau nu? Abaut Domnul Iisus vin sau must?

În prealabil postat de osutafaraunu

Avem şi noi picturilii şelea, dar nu ne închinăm la ele...

Din pacate nu va inchinati deloc. Pentru neoprotetanti nu exista semnul crucii cu care sa se inchine marimilor ceresti.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de Miha-anca

Din pacate nu va inchinati deloc. Pentru neoprotetanti nu exista semnul crucii cu care sa se inchine marimilor ceresti.

Neoprotestanţii se închină în duh şi-n adevăr nu în semne.

[cipri85]

Am o nedumerire, poate ma lumineaza osutafaraunu... Daca vinul nu este bun atunci de ce Mantuitorul Hristos inmulteste vinul la nunta din Cana Galileii? De ce se consuma vin la Cina cea de Taina?
De ce vinul apare atat de des atat in Noul cat si in Vechiul Testament fiind consumat pentru intarirea trupului si chiar pentru "veselirea" inimii omului (vezi psalmii lui David)? Sa nu ma iei cu abureli de genu: consumau must si nu vin. Cam greu de pastrat mustu' nefermentat de-a lungul anului si cam greu sa 'veselesca' mustul inima omului.

Vinul este consumat(in special cel rosu) cu exceptia zilelor de post la fiecare din cele doua mese zilnice din Sfantul Munte Athos. Asta nu inseamna ca monahii de acolo sau pelerinii sunt betivi. Duhovnicul Schitului romanesc Prodromu, parintele Iulian, spunea ca se poate consuma pana in doua pahare de vin(asta depinzand si de persoana) pentru intarire dupa efort sau atunci cand participam la praznice.

Chiar si Sfintii Parinti au consumat vin. Un "titan" al Sf. Biserici, Sf. Ioan Gura de Aur, un mare ascet, consuma la singura masa din zi un pahar de vin cu scop terapeutic.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de cipri85

Am o nedumerire, poate ma lumineaza osutafaraunu... Daca vinul nu este bun atunci de ce Mantuitorul Hristos inmulteste vinul la nunta din Cana Galileii? De ce se consuma vin la Cina cea de Taina?

Nu am pretenţia că vă voi lumina, dar gândiţi-vă puţin: în afară de preconcepţia populară că ar fi fost alcool în cele două situaţii expuse de dumneavoastră, mai aveţi şi alte argumente?

În prealabil postat de cipri85

De ce vinul apare atat de des atat in Noul cat si in Vechiul Testament fiind consumat pentru intarirea trupului si chiar pentru "veselirea" inimii omului (vezi psalmii lui David)? Sa nu ma iei cu abureli de genu: consumau must si nu vin.

Biblia nu trece sub tăcere faptul că existau beţivi în vremurile VT şi ale NT, dar în acelaşi timp, în nenumărate texte recomandă ferirea de această plagă. Dacă oamenii ar lua în seamă acest sfat, peste 80% din accidentele de circulaţie, crimele şi violurile petrecute zilnic ar fi evitate. Şi acesta nu e un lucru mic, trebuie să recunoaşteţi!

În prealabil postat de cipri85

Cam greu de pastrat mustu' nefermentat de-a lungul anului si cam greu sa 'veselesca' mustul inima omului.

Nu e greu deloc. Şi nu numai de-a lungul anului, ci şi de-a lungul anilor. Inima omului poate fi veselă şi cu must, ba aş zice o veselie mai sănătoasă nu un râs ieşit de sub control ori un cântat împleticit.

În prealabil postat de cipri85

Vinul este consumat(in special cel rosu) cu exceptia zilelor de post la fiecare din cele doua mese zilnice din Sfantul Munte Athos. Asta nu inseamna ca monahii de acolo sau pelerinii sunt betivi. Duhovnicul Schitului romanesc Prodromu, parintele Iulian, spunea ca se poate consuma pana in doua pahare de vin(asta depinzand si de persoana) pentru intarire dupa efort sau atunci cand participam la praznice.

Chiar si Sfintii Parinti au consumat vin. Un "titan" al Sf. Biserici, Sf. Ioan Gura de Aur, un mare ascet, consuma la singura masa din zi un pahar de vin cu scop terapeutic.

Vă supăraţi pe mine dacă eu vreau să iau în considerare mai bine exemplul marilor asceţi ai Scripturii (de exemplul nazireii) decât călugării de la Athos ori sf. Ioan Gură de Aur?

În prealabil postat de osutafaraunu

Nu am pretenţia că vă voi lumina, dar gândiţi-vă puţin: în afară de preconcepţia populară că ar fi fost alcool în cele două situaţii expuse de dumneavoastră, mai aveţi şi alte argumente?

Biblia nu trece sub tăcere faptul că existau beţivi în vremurile VT şi ale NT, dar în acelaşi timp, în nenumărate texte recomandă ferirea de această plagă. Dacă oamenii ar lua în seamă acest sfat, peste 80% din accidentele de circulaţie, crimele şi violurile petrecute zilnic ar fi evitate. Şi acesta nu e un lucru mic, trebuie să recunoaşteţi!

Nu e greu deloc. Şi nu numai de-a lungul anului, ci şi de-a lungul anilor. Inima omului poate fi veselă şi cu must, ba aş zice o veselie mai sănătoasă nu un râs ieşit de sub control ori un cântat împleticit.

Vă supăraţi pe mine dacă eu vreau să iau în considerare mai bine exemplul marilor asceţi ai Scripturii (de exemplul nazireii) decât călugării de la Athos ori sf. Ioan Gură de Aur?

Da, mai exista si alte argumente:
Luca 5, 37: Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altfel vinul nou va sparge burdufurile; şi se varsă şi vinul şi se strică şi burdufurile.

[Erethorn]

Nu cred ca ati inteles. Conform doctrinei adventiste, acolo unde Biblia spune "vin", este vorba despre suc de struguri. Preferabil, pasteurizat.

Acolo unde Isus spune "Acesta este sangele meu", de fapt, nu este sangele Lui.

Si asa mai departe.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de Erethorn

Conform doctrinei adventiste, acolo unde Biblia spune "vin", este vorba despre suc de struguri. Preferabil, pasteurizat.

Ar fi de preferat că nu cunoaşteţi doctrina adventistă, altfel v-aţi mai încărcat sufletul cu o dezinformare (ca să nu-i zicem minciună).
Nu peste tot unde Biblia spune "vin" e vorba despre must. Este clar că în Israel se folosea vinul fermentat ca băutură, iar Legea lui Moise (care era în primul rând o lege comunitară, de stat), nu interzicea în mod absolut folosirea vinului, aşa cum nu interzicea poligamia, divorţul, alimentaţia carnată şi alte rele tolerabile în religiile monoteiste. Doar beţia era condamnată. Pe de altă parte, uzul chiar şi moderat al băuturii din strugure era interzis nazireilor pe toată durata votului lor. Chiar şi mustul nefermentat, strugurii şi stafidele erau interzise nazireilor (Num. 6,3-4.20; Amos 2,12). Mamele nazireilor, de asemenea, nu aveau voie să bea în timpul sarcinii (Jud. 13,4.7; Luc. 1,15).
Existau, de asemenea, puternice tradiţii care determinau un întreg clan israelit (de exemplu, recabiţii) să refuze, nu numai vinul, ci şi cultivarea viţei (Ier. 35,2-19).
Preoţilor le era interzisă folosirea „vinului" (probabil aici se înţelege sub orice formă) pe toată perioada serviciului la Templu (cam două săptămâni pe an, fiindcă lucrau în 24 de schimburi pe an): Lev. 10,9.

În fine, înţelepţii Bibliei (evrei sau neevrei) recomandau înţelepţilor, regilor şi conducătorilor (oamenilor cu răspundere) să se abţină total de la băuturile alcoolice (Prov. 23,31-35; 31,4-5). Rămânea, aşadar, o tristă toleranţă pentru oamenii nenorociţi (Prov. 31,6-7) şi pentru cei care nu erau nici regi, nici preoţi, nici conducători, nici înţelepţi. Adică pentru oamenii de rând şi pentru oamenii de nimic. Această toleranţă a legii israelite nu poate fi luată ca un standard de viaţă pentru creştin, care nu se compară cu fariseul mulţumit să fenteze litera Legii, ci el este un înţelept, un rege şi preot al lui Dumnezeu (1Pet. 2,9; Ap. 5,10; Rom. 14,21).
De aceea, în adventism, abstinenţa totală este determinată ŞI de următoarele considerente pragmatice şi morale:
- Alcoolul este unul din cei mai mari terorişti ai planetei. Oamenii de treabă nu au nici un amestec cu criminalii în serie.
În multe locuri în care “vinul” este recomandat de Biblie (la jertfe, la sărbători, etc.), este vorba, în realitate, de mustul nefermentat (Deut. 14,26). Termenul şekhar, adesea asociat cu yain, este în mod eronat tradus cu “băuturi tari”. Este sigur că anticii nu cunoşteau procesul distilării şi nu aveau “băuturi tari”. Vinul, chiar la păgâni (la greci, de exemplu) se bea amestecat cu apă. Cei care îl beau neamestecat erau consideraţi mitocani, beţivani. Există oarecare nesiguranţă cu privire la sensul exact al termenului şekhar (de aceea găsesc salutară formularea "sicheră" la care recurge versiunea ortodoxă). La asirieni şi babilonieni, şikaru era un fel de bere, poate şi alte băuturi. În ebraica modernă înseamnă bere.

În fine, am o întrebare (retorică): există, oare, o poruncă a Scripturii, care să mă oblige să beau alcool, chiar şi la Sfânta Împărtăşanie? Pentru cei care susţin un creştinism alterat, folosirea vinului fermentat, ca şi a pâinii cu aluat, la masa euharistică, este un simbol potrivit. Dar cei care ţin atât la ideea de puritate absolută a jertfei lui Iisus, cât şi la puritatea doctrinelor biblice cu care se hrănesc, au alte opţiuni.

În prealabil postat de Erethorn

Acolo unde Isus spune "Acesta este sangele meu", de fapt, nu este sangele Lui.

Ba este sângele Lui, sau mai exact reprezintă sângele Lui - aşa cum permite traducerea verbului [έστί]
din pasajul citat.

În prealabil postat de Erethorn

Si asa mai departe.

Aşa mai departe ce?

[Adriana3]

În prealabil postat de Miha-anca

Da, mai exista si alte argumente:
Luca 5, 37: Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altfel vinul nou va sparge burdufurile; şi se varsă şi vinul şi se strică şi burdufurile.

Cu alte cuvinte vinul nou este mustul iar vinul vechi este ceea ce numim noi vin. In versiunile Biblice originale, exista doua cuvinte diferite pentru must si vin sau cele doua cuvinte sunt ambele vin, vin nou si vin vechi?

În prealabil postat de Adriana3

Cu alte cuvinte vinul nou este mustul iar vinul vechi este ceea ce numim noi vin. In versiunile Biblice originale, exista doua cuvinte diferite pentru must si vin sau cele doua cuvinte sunt ambele vin, vin nou si vin vechi?

Cineva cerea inca un argument, ca in Biblie se vorbeste de vin si nu de must. Am adus un versetg din care se intgelege clar ca e vorba de vin si nu de must. Bineinteles pentru cel care vrea sa inteleaga. Caci unii nici daca vad nu cred...

Referitor la intrebarea ta, Adriana, te rog sa cercetezi daca exista cuvinte diferite pentru vin nou si vin vechi in versiunea originala si sa ne spui si noua.
Pentru mine vinul nou e vin nou si nu must. Tulburelul inca nu e vin.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de Miha-anca

Da, mai exista si alte argumente:
Luca 5, 37: Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altfel vinul nou va sparge burdufurile; şi se varsă şi vinul şi se strică şi burdufurile.

Fără supărare dar textul acesta nu se încadrează în niciuna din cele două situaţii de care amintea cipri85. Acesta este cel mult un argument că nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi.