Despre viclenia sectantilor

[Adriana3]

În prealabil postat de ioanna

N-are sens sa intrebi. Diferenta dintre crestinii ce apartin bisericilor primare si neocrestini este ca cei din urma pun de cele mai multe ori semnul egalitatii intre Vechiul Testament si Noul Testament iti vor aduce mereu argumente din VT (ex: legea lui Moise), fara a face corelarea cu Iisus. Crestinii fac diferenta de valoare intre cele doua testamente, stiind ca primul are o valoare pedagogica sau asa cum spune Sfantul Chiril ,,Legea lui Moise nu-i întru totul inutilă şi fără rost: cu toate că ea ne-a dus spre bine într-un mod imperfect, ea rămâne totuşi un pedagog pentru noi spre a ne instrui în purtarea evanghelică; aducându-ne prin enigme şi simboluri, imaginea adevăratei pietăţi, ea imprimă în oarecare chip în minţile noastre umbra despre ceea ce am fost învăţaţi, prin Hristos. Astfel suntem datori de a păstra stimă Legii Vechi, cu condiţia în orice caz de a nu o separa de Hristos care-i conferă sensul ei adânc.”

Ideea este alta Ioana, si anume faptul ca porunca tinerii zilei a saptea de odihna exista in Catehismul ortodox. Doar ca oamenii s-au obisnuit sa creada, prin traditia transmisa prin parinti si bunici nescoliti, ca ziua a 7-a a saptamanii ar fi duminica. Dar de fapt duminica este prima zi a saptamanii, ziua Invierii Domnului.

[ioanna]

În prealabil postat de Adriana3

Ideea este alta Ioana, si anume faptul ca porunca tinerii zilei a saptea de odihna exista in Catehismul ortodox. Doar ca oamenii s-au obisnuit sa creada, prin traditia transmisa prin parinti si bunici nescoliti, ca ziua a 7-a a saptamanii ar fi duminica. Dar de fapt duminica este prima zi a saptamanii, ziua Invierii Domnului.

In primul rand Duminica a trecut din iudaism in crestinism cu numele sau evreiesc si locul sau in saptamana: cea dintai, pentru ca autorii Evangheliilor aveau in uz calendarul evreiesc. Pentru crestinul ortodox relatia liturgica dintre Sambata si Duminica e una organica, indisolubila deoarece reprezinta „puntea” de legatura dintre patimi, moarte si inviere, e legatura spre viata cea noua a noii creatii inaugurate prin Inviere . Cultul duminical e expresia participarii reale la temporalitatea transfigurata de Invierea lui Hristos, deci noi nu putem desparti Sambata de Duminica. Ziua Domnului incepe sambata prin slujba de vecernie (vecernia mare), insa forta sa e duminica, prin slujba de liturghie. Biserica Ortodoxa a consacrat ziua liturgica a sambetei pentru pomenirea generala a mortilor, in primul rand, a sfintilor marturisitori si mucenici, care si-au dat viata pentru Hristos sau au patimit pentru biruinta credintei crestine in lume, iar Duminica este Ziua Invierii, trairea anticipata prin cultul Bisericii a tainei prezentei Imparatiei lui Dumnezeu pe pamant.

Diferenta este ca primii crestini (impreuna cu Sfintii Apostoli) pazeau ziua a saptea (o spune Scriptura si unele scrieri ortodoxe) , iar "neocrestinii" au inceput sa pazeasca ziua intaia.

Ziua aceea pe care o pazeau era DUMINICA, cand se adunau sa celebreze Invierea Domnului, aceea o pazeau, inca din prima saptamana de dupa inviere! in momentul scrierii Evangheliilor, s-a preluat calendarul iudaic in uz, deci duminica a fost consemnata, asa cum aparea in calendarul evreiesc ca fiind ziua 1.

[Adriana3]

În prealabil postat de ioanna

In primul rand Duminica a trecut din iudaism in crestinism cu numele sau evreiesc si locul sau in saptamana: cea dintai, pentru ca autorii Evangheliilor aveau in uz calendarul evreiesc. Pentru crestinul ortodox relatia liturgica dintre Sambata si Duminica e una organica, indisolubila deoarece reprezinta „puntea” de legatura dintre patimi, moarte si inviere, e legatura spre viata cea noua a noii creatii inaugurate prin Inviere . Cultul duminical e expresia participarii reale la temporalitatea transfigurata de Invierea lui Hristos, deci noi nu putem desparti Sambata de Duminica. Ziua Domnului incepe sambata prin slujba de vecernie (vecernia mare), insa forta sa e duminica, prin slujba de liturghie. Biserica Ortodoxa a consacrat ziua liturgica a sambetei pentru pomenirea generala a mortilor, in primul rand, a sfintilor marturisitori si mucenici, care si-au dat viata pentru Hristos sau au patimit pentru biruinta credintei crestine in lume, iar Duminica este Ziua Invierii, trairea anticipata prin cultul Bisericii a tainei prezentei Imparatiei lui Dumnezeu pe pamant.


Ziua aceea pe care o pazeau era DUMINICA, cand se adunau sa celebreze Invierea Domnului, aceea o pazeau, inca din prima saptamana de dupa inviere! in momentul scrierii Evangheliilor, s-a preluat calendarul iudaic in uz, deci duminica a fost consemnata, asa cum aparea in calendarul evreiesc ca fiind ziua 1.

Ioana,
Teoriile astea le cunosc si eu si nu le-am adus in discutie. Ci eu am adus in discutie alte doua lucruri: faptul ca din traditia tinuta prin viu grai, prin bunici, parinti etc. ziua de duminica a fost pastrata ca zi de odihna in care nu era voie sa se faca nimic, exact ca sambata la evrei. Si exact cum la evrei ziua de odihna incepea de cu o seara inainte, din momentul in care femeia aprindea lumanarea, tot asa si pentru bunicii si strabunii nostri, ziua de odihna incepea de cu o seara inainte, de sambata seara. Cum se facea seara in ziua de sambata, bunica imi interzicea orice activitate zicandu-mi ca este deja duminica, ziua de odihna poruncita de Dumnezeu. Si ma enervam pe ea pentru ca eram atee, pentru mine erau simple superstitii.
Iar al doilea lucru adus in discutie este Catehismul ortodox care cere pazirea zilei a saptea ca zi de odihna. Ori in calendarul ortodox, ziua a saptea este sambata, s-a revenit la adevar.

[ioanna]

În prealabil postat de Adriana3

Ioana,
Iar al doilea lucru adus in discutie este Catehismul ortodox care cere pazirea zilei a saptea ca zi de odihna. Ori in calendarul ortodox, ziua a saptea este sambata, s-a revenit la adevar.

Atunci nu pot sa spun decat ca exista o neconcordanta in Catehismul Ortodox , faptul ca ei au preluat denumirile si numerotarea zilelor din ebraica, fara sa faca legatura cu ziua pe care Apostolii o sarbatoreau ca Zi a Domnului, adica Duminica, ziua Invierii. Prietenul nostru neocrestin Grasu77 cinsteste sambata, respectand traditia iudaica vechi-testamentara, e optiunea lui, insa nu e traditia apostolica.

În prealabil postat de ioanna

Atunci nu pot sa spun decat ca exista o neconcordanta in Catehismul Ortodox , faptul ca ei au preluat denumirile si numerotarea zilelor din ebraica, fara sa faca legatura cu ziua pe care Apostolii o sarbatoreau ca Zi a Domnului, adica Duminica, ziua Invierii. Prietenul nostru neocrestin Grasu77 cinsteste sambata, respectand traditia iudaica vechi-testamentara, e optiunea lui, insa nu e traditia apostolica.

nu e ... ea nu intelege odihna in domnul iisus hristos
multa iubire
ps revenitul la ziua a saptea este o abureala de-a ei ... nu mai crede toate ineptiile unei sectare ... e tipic lor ....
multa iubire

[Adriana3]

În prealabil postat de ioanna

Atunci nu pot sa spun decat ca exista o neconcordanta in Catehismul Ortodox , faptul ca ei au preluat denumirile si numerotarea zilelor din ebraica, fara sa faca legatura cu ziua pe care Apostolii o sarbatoreau ca Zi a Domnului, adica Duminica, ziua Invierii. Prietenul nostru neocrestin Grasu77 cinsteste sambata, respectand traditia iudaica vechi-testamentara, e optiunea lui, insa nu e traditia apostolica.

Cuvantul "duminica" vine de la Dominus, Domnul in latina. Deci duminica a fost sarbatorita ca zi a Invierii Domnului insa apostolii nu au considerat ca ar fi ziua a saptea a saptamanii ci era ziua intai a saptamanii. In ziua a saptea, sambata, mergeau in templul evreiesc ca sa ii converteasca pe evrei tocmai pentru ca era ziua odihnei cand singurele activitati permise erau mersul la templu si hranirea animalelor si bine-nteles a oamenilor. Nu are cum sa fie neconcordanta in catehism, neconcordanta a aparut atunci cand oamenii au inceput sa uite ca duminica este ziua intai a saptamanii incepand sa creada ca ar fi ultima, cea de odihna. De mici am cunoscut ziua duminicii ca zi de odihna.

[ioanna]

Adriana, nu te preface ca nu sti :) la inceput mergeau si sambata la sinagoga, insa se intalneau si duminica, in case de rugaciune, ulterior Apostolii au renuntat la mersul la sinagoga si s-au intalnit doar duminica, aceasta fiind Ziua Domnului pe care o celebrau, corelata cu ziua Invierii.

În prealabil postat de ioanna

Adriana, nu te preface ca nu sti :) la inceput mergeau si sambata la sinagoga, insa se intalneau si duminica, in case de rugaciune, ulterior Apostolii au renuntat la mersul la sinagoga si s-au intalnit doar duminica, aceasta fiind Ziua Domnului pe care o celebrau, corelata cu ziua Invierii.

sa ii faci si un desen ca nu intelege DIFERENTELE ....
MULTA IUBIRE

[Adriana3]

În prealabil postat de ioanna

Adriana, nu te preface ca nu sti :) la inceput mergeau si sambata la sinagoga, insa se intalneau si duminica, in case de rugaciune, ulterior Apostolii au renuntat la mersul la sinagoga si s-au intalnit doar duminica, aceasta fiind Ziua Domnului pe care o celebrau, corelata cu ziua Invierii.

Cum sa ma fac ca nu stiu? De unde ti-a rezultat asta? Tocmai asta am zis si eu ca mergeau sambata la sinagoga iar duminica era ziua Domnului, tocmai pentru ca era prima zi din saptamana cand Domnul inviase. Iar in alt pasaj spune ca de fapt crestinii se intalneau in fiecare zi. Nu stiu insa unde scrie ca apostolii ar fi renuntat sa mearga sambata la sinagoga, nu-mi amintesc sa fi citit vreodata asa ceva.
Cat despre sabatul evreiesc, el a fost respectat exact cum zicea porunca, de aceea mancarea de exemplu o pregateau de vineri, ba chiar si atunci cand se hraneau cu mana cazuta din cer, vinerea cadea de doua ori mai multa, si pentru sambata. Evreii insa, ca de obicei au luat litera legii si nu duhul ei si de aceea de exemplu au legiferat cati metri poate sa umble cineva in ziua de duminica, doar cat sa acopere drumul pana la sinagoga si inapoi. Insa pentru interesele lor materiale au legiferat exceptii, nu numai salvarea boului cazut in fantana, dar si de exemplu cautarea unui obiect pierdut. Ca atare, ce faceau viclenii de evrei? Ii puneau pe servitori sa presare de cu seara obiecte pe drumul pe care ar fi vrut sa il faca duminica si ca atare, sub pretextul ca isi cauta obiectele "pierdute" strabateau drumuri care le-ar fi fost interzis sa le strabata sambata. Erau pline de astfel de viclenii evreii. Sau de exemplu, de ce crezi ca s-a maniat atat de tare Domnul in Templu pe cei care vindeau acolo? Ca doar si la noi se vand in biserica lumanari si carti bisericesti. Problema era alta, vanzatorii vindeau la oameni animale care erau apoi sacrificate in Templu insa erau mana in mana cu preotii care gaseau defecte la animale asa ca le refuzau iar bietii oameni trebuiau sa cumpere altele. De aceea Domnul ii face talhari...
Aceasta lipsa de iubire sub pretextul tinerii Legii a condamnat-o Iisus si nicidecum Legea in sine, pentru ca Legea in sine este un dar al iubirii lui Dumnezeu pe care Domnul Iisus a venit sa o implineasca.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de ioanna

la inceput mergeau si sambata la sinagoga, insa se intalneau si duminica, in case de rugaciune

Se întâlneau la sinagogă şi acasă în fiecare zi, nu doar duminica. Fapte 2,46; 5,42.

În prealabil postat de ioanna

ulterior Apostolii au renuntat la mersul la sinagoga si s-au intalnit doar duminica, aceasta fiind Ziua Domnului pe care o celebrau, corelata cu ziua Invierii.

Trei întrebări directe ce necesită trei răspunsuri la fel de directe şi la obiect însoţite de texte biblice:

1. Unde scrie că s-au întâlnit doar duminica?
2. Unde scrie că duminica o considerau "ziua Domnului"?
3. Unde scrie că celebrau Ziua Învierii?

În prealabil postat de ioanna

Dumnezeu s-a odihnit a 7-a zi, insa n-a legitimat o zi anume

Ba, a "legitimat o zi anume" - sâmbăta, ziua a 7-a. Facerea 20,8-11

În prealabil postat de ioanna

( timpul creatiei e relativ, nu putem spune ca 1 zi e 24h)

Nu e deloc "relativ", "a fost o seară apoi o dimineaţă" demarcând clar câte o zi calendaristică aşa cum le cunoaştem noi azi.

În prealabil postat de ioanna

deci noi ne alegem a 7-a zi cand dorim sa ne odihnim asa cum ne-am ales sa interpretam Geneza

Cu de la cine putere ne permitem să "alegem" şi să "interpretăm" cum ne taie capul şi cum ne dictează interesele? Unde-i lege nu-i tocmeală, mai ales când e vorba de Legea lui Dumnezeu!