Sa ramanem ORTODOCSI pana la capat !

În prealabil postat de dobrin7m

"4. Dar Dumnezeu, bogat fiind în milă, pentru multa Sa iubire cu care ne-a iubit,
5. Pe noi cei ce eram morţi prin greşealele noastre, ne-a făcut vii împreună cu Hristos - prin har sunteţi mântuiţi! -
6. Şi împreună cu El ne-a sculat şi împreună ne-a aşezat întru ceruri, în Hristos Iisus,
7. Ca să arate în veacurile viitoare covârşitoarea bogăţie a harului Său, prin bunătatea ce a avut către noi întru Hristos Iisus.
8. Căci în har sunteţi mântuiţi, prin credinţă, şi aceasta nu e de la voi: este darul lui Dumnezeu;
9. Nu din fapte, ca să nu se laude nimeni.
10. Pentru că a Lui făptură suntem, zidiţi în Hristos Iisus spre fapte bune, pe care Dumnezeu le-a gătit mai înainte, ca să umblăm întru ele." Efes. Cap.2

Aici e cuvine sa stam un pic sa analizam. De ce? Pentru ca acest pastor baptist Curtis Pugh tocmai de versetul 9 din aceasta epistola se leaga pentru a ataca credinta ortodoxa , negand importanta faptelor in mantuire.
Cum spune versetul 9: nu din fapte, ca sa nu se laude nimeni si apoi versetul 10 spune clar: ziditi in Hristos spre fapte bune ca sa umblam intru ele? deci sa umblam in fapte bune sau sa nu umblam pentru a fi mantuiti?
Aici este o interpretare gresita pe care acest pastor o manipuleaza. Pentru ca daca citim primele 9 versete vedem clar ca se refera la botezul crestinului, spunand ca suntem mantuiti prin har, stiut fiind ca fara harului Dului Sfant din taina Botezului mantuirea nu exista si de aceea si spune nu prin fapte, adica, degeaba facem fapte daca nu suntem botezati.

Buna seara doamna Dobrin.Ce mai faceti,Grecia respira usurata dupa pasuirea financiara acordata? :) Am cateva neclaritati cu privire la explicatia dvs.Faptele bune de care se face vorbire acolo nu sunt un rod exclusiv al omului sau din initiativa lui ci sunt cele pe care ,,Dumnezeu le-a gatit mai inainte"ca sa umblam noi in ele.Prin urmare meritul revine divinitatii.Eu nu imi dau seama de ce asociati aceste versete Botezului.In versetul 13 se spune ,,v-ati apropiat prin sangele lui Hristos".De aceea si spune ,,sa nu se laude nimeni".Nu a omului a fost jertfa si nu cred ca Botezul este subiectul.Parintii Bisericii ce spun aici?Sa-mi lasati opinia lor va rog.Cu privire la fapte stiti ce este interesant?Nu spune ,,sa le faceti voi" ci ,,ca sa umblam intru ele.".Sunt deja pregatite de cineva inainte,tu trebuie sa mergi in ele.Acele fapte din Galateni 5:22-23.Sunt un efect al Duhului in om nu al omului prin puterile lui.Biblia are o caracteristica:nu sustine antropocentrismul ci exact inversul la asa ceva.Lumea moderna sustine pe ,,om in mijloc".Biblia il pune pe Dumnezeu.

Exista o situatie biblica numita ,,antinomie".Adica o contradictie aparenta,care in plan teologic nu este reala.Este o incompatibilitate aparenta atunci cand o pereche de principii coexista,aparent ireconciliabile, dar ambele sunt incontestabile.Exista motive teminice sa le crezi pe ambele,fiecare se bazeaza pe dovezi clare si solide dar parca ramine un mister cum sa le imbini.Doua exemple concrete,mult discutate.

A). Raportul credinta-fapte: 1.Apostolul Pavel: ,,Caci in har sunteti mantuiti, prin credinta, si aceasta nu e de la voi: este darul lui Dumnezeu;Nu din fapte, ca sa nu se laude nimeni.".Apostolul Iacov: ,,Fratii mei, ce-i foloseste cuiva sa spuna ca are credinta, daca n-are fapte? Poate oare credinta aceasta sa-l mantuiasca?"

B). Raportul suveranitate divina-responsabilitate umana: 1.Dumnezeu controleaza totul: ,,In El am fost facuti si mostenitori, fiind randuiti mai dinainte, dupa hotararea Aceluia care face toate dupa sfatul voii Sale"(Efeseni 1:11). 2.Cu toate acestea EL il considera pe om responsabil pentru alegerile facute:,,Dar, cu impietrirea inimii tale, care nu vrea sa se pocaiasca, iti aduni o comoara de manie pentru ziua maniei si a aratarii dreptei judecati a lui Dumnezeu, care va rasplati fiecaruia dupa faptele lui."(Romani 2:5-6)

Marea eroare,de-a lungul timpului,a fost exagerarea uneia dintre laturi in detrimentul celeilate.De aici a plecat si teoria ca Noul Testament contine mai multe doctrine teologice,unele ireconciliabile,ca Apostolul Pavel a schimbat crestinismul predicat de Hristos,etc.O astfel de situatie,ce ironie, a fost surprinsa chiar de Apostolul Pavel in Romani 9:18-19 cand spune ,,Astfel, El are mila de cine vrea, si impietreste pe cine vrea. Dar imi vei zice: "Atunci de ce mai baga vina? Caci cine poate sta impotriva voii Lui?".

Ce este demn de remarcat este ca Apostolul nu incerca sa demonstreze care din variante este corecta,pentru ca ar fi cazut in tentatia de a critica intelepciunea divina si atunci da urmatoarea solutie: ,,Dar, mai degraba, cine esti tu, omule, ca sa raspunzi impotriva lui Dumnezeu?"(Romani 9:20).Este greu ca pacatos sa obiectezi impotriva cailor revelate ale lui Dumnezeu, si prin urmare el nu comenteaza justetea intrebarii ci critica spiritul ei,un spirit care ar fi accentuat o latura in detrimentul celeilalte.In loc sa rupe taina a preferat sa indrepte privirea interlocutorului spre sursa ei,ca sa inteleaga unde se uneste intelegerea.Nu trebuie sa fim surprinsi de asemenea situatii biblice,as mai avea multe exemple,un Dumnezeu pe care l-am intelege facil,pe deplin,a carui Revelatie de Sine nu ar contine nici o taina,ar fi un zeu dupa chipul omului,un dumnezeu imaginar si niciodata Dumnezeul descris in Cuvantul Sau despre care se spune: "Caci gandurile Mele nu sunt gandurile voastre, si caile voastre nu sunt caile Mele, zice Domnul. Ci cat sunt de sus cerurile fata de pamant, atat sunt de sus caile Mele fata de caile voastre si gandurile Mele fata de gandurile voastre."(Isaia 55:8-9).

Sa revin pe scurt:daca accentuezi exclusiv latura credintei,atunci omul poate sa inteleaga ca este mantuit doar prin declaratie verbala chiar daca ramine un nenorocit in viata de zi cu zi.Complet gresit pentru ca s-ar anula atunci roada Duhului prin sfintire,si dupa roade ii veti cunoaste.Daca accentuezi prea mult latura faptelor atuncii unii ar putea intelege ca pot sa-l cumpere pe Dumnezeu,fiind zi de zi niste ticalosi dar periodic facand o donatie sau o alta fapta ca sa compenseze ticalosia.Apoi o iau de la capat,nu se schimba.Chiar imi vine-n minte cazul unui patron de fotbal autohton,om religios de felul lui,care doneaza si dracuie simultan si la foc automat.La fel si in acest caz,roada Duhului ramine un mister de neelucidat :)

Exista un echilibru prezentat biblic dar deja am plictisit suficient,cu scuzele de rigore.Observ si in cazul domnului Pugh o inclinatie evidenta spre accentuarea unei laturi in detrimentul celeilalte.In alte parti am observat accentuarea celeilalte laturi.Odata un predicator a fost intrebat cum impaca aceste doua adevaruri.A raspuns ,,Nu am cum sa impac doi prieteni".In Biblie suveranitatea divina si responsabilitatea umana,credinta si faptele bune nu sunt dusmani,nu exista un razboi rece.Sunt impreuna.In practica s-a tinut odata o prelegere la Universitatea St Andrews pe acesta tema si la final toata lumea era impartita in doua tabere,ca de obicei.Apostolul Pavel cred ca surade cu tristete..

V-as ramin recunoscator daca imi veti lasa ce v-am cerut din Parintii Bisericii.Noi putem sa argumentam mult si bine,as dori sa vad parerea lor ca sa pot compara cu ce stiu eu din alte surse teologie.Va multumesc.

[dobrin7m]

În prealabil postat de Scotland The Brave

Buna seara doamna Dobrin.Ce mai faceti,Grecia respira usurata dupa pasuirea financiara acordata? :) Am cateva neclaritati cu privire la explicatia dvs.Faptele bune de care se face vorbire acolo nu sunt un rod exclusiv al omului sau din initiativa lui ci sunt cele pe care ,,Dumnezeu le-a gatit mai inainte"ca sa umblam noi in ele.Prin urmare meritul revine divinitatii.Eu nu imi dau seama de ce asociati aceste versete Botezului.In versetul 13 se spune ,,v-ati apropiat prin sangele lui Hristos".De aceea si spune ,,sa nu se laude nimeni".Nu a omului a fost jertfa si nu cred ca Botezul este subiectul.Parintii Bisericii ce spun aici?Sa-mi lasati opinia lor va rog.Cu privire la fapte stiti ce este interesant?Nu spune ,,sa le faceti voi" ci ,,ca sa umblam intru ele.".Sunt deja pregatite de cineva inainte,tu trebuie sa mergi in ele.Acele fapte din Galateni 5:22-23.Sunt un efect al Duhului in om nu al omului prin puterile lui.Biblia are o caracteristica:nu sustine antropocentrismul ci exact inversul la asa ceva.Lumea moderna sustine pe ,,om in mijloc".Biblia il pune pe Dumnezeu.

Doamne ajuta domnule. Cu adevarat ca nu a omului a fost jertfa. ce intelegeti prin "sa umblam intru ele"? oare Iisus Hristos nu a facut toate faptele bineplacute lui Dumnezeu si pentru a ne fi noua exemplu? de aceea sa umblam intru ele si de aceea ne sunt pregatite. Credinta si faptele bune nu se pot desparti niciodata, sunt ca doua aripi ce ne inalta la Domnul. Ai credinta si nu ai fapte ai o aripa rupta, si invers. Si apoi ce sunt faptele bune intru care trebuie sa umblam? Oamenii in general se gandesc limitat cu privire la faptele bune. de aceea si ajung sa gandeasca precum expuneti dvs, accentuand una din laturi in detrimentul celeilalte. de aceea si atatea fractiuni in sanul crestinilor.

Sfintii parinti ne invata ca "Fiecare dintre noi trebuie sa stie ca toate faptele bune se infaptuiesc de Dumnezeu in cei credinciosi, deoarece " Dumnezeu este cel ce lucreaza " intru noi, atat ca sa voim, precum sa si savarsim faptele cele bune dupa a Lui bunavointa ( Filipeni 2, 13-15; II Corinteni 3, 5; 9, 8; Evrei 13, 20-21 ) ." Parintele Cleopa

Tot Sfintii Parinti ne spun ca prin fapte bune se mentine credinta si ca cele mai mari fapte bune sunt rugaciunea si smerenia.
Atunci cand ai smerenie harul lui Dumnezeu se revarsa. Calea spre mantuire ai gasit-o atunci, dar va trebui sa te nevoiesti pe ea. " Inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi."
Intru-cat majoritatea oamenilor se afla la inceput de drum, ba chiar stagneaza acolo, ei nu vad decat faptele milosteniei, ajutorarea aproapelui, fara sa vada si celelalta fapte, smerenia, rugaciunea.
Dumnezeu ne vrea pe toti in rai, dar mantuirea depinde de ceea ce facem noi in aceasta viata. Astfel trebuie sa credem in Dumnezeu si apoi sa faptuim.

"4. Dar Dumnezeu, bogat fiind în milă, pentru multa Sa iubire cu care ne-a iubit,
5. Pe noi cei ce eram morţi prin greşealele noastre, ne-a făcut vii împreună cu Hristos - prin har sunteţi mântuiţi! -
6. Şi împreună cu El ne-a sculat şi împreună ne-a aşezat întru ceruri, în Hristos Iisus,
7. Ca să arate în veacurile viitoare covârşitoarea bogăţie a harului Său, prin bunătatea ce a avut către noi întru Hristos Iisus."

Cum interpretati dvs aceste versete?

Dumnezeu bogat in mila pentru multa sa iubire, pe noi cei ce eram morti prin pacatele noastre ne-a facut vii prin Hristos. - prin har sunteti mantuiti!

Ce am dobandit noi prin Hristos? cum ne-a facut vii prin Hristos? sansa mantuirii , prin botezul cu Duhul Sfant, prin tainele sfinte ale bisericii, prin trupul si sangele Lui.
E adevarat am spus botez, dar daca stam bine sa ne gandim de fapt era bine sa fii spus prin tainele sfinte ale bisericii ortodoxe. Fara cele 7 taine, nu putem sa ne mantuim.. Cele 7 taine inseamna bucuria harului asa cum spune apostolul: prin har suntem mantuiti. Prin Hristos suntem mantuiti. nu prin fapte, ca sa nu se laude nimeni, referindu-se ca fara har, fara Hristos, nu primim mantuirea si ca nimeni prin el insusi nu se va putea mantui. Pastorul baptist accentua ca nu faptele ne mantuie, iar eu am vrut sa atrag atentia crestinilor ortodocsi si nu numai, ca fara credinta si fapte bune in veci nu vom fi mantuiti.


Apreciez foarte mult postarile dvs, intotdeauna un dialog cu dvs este foarte constructiv.
Multe bucurii!
Dumnezeu sa va ajute!

PS. Am sa discut si cu duhovnicul meu legat de acest citat din cap. 2 al epistolei catre Efes.

Buna seara doamna

Cu privire la versetele invocate as spune ca interpretarea la care subscriu este una pur protestanta,diferita de a dvs.Diferentele deriva,fara a se limita la asta,din intelegerea notiunii de ,,har" in ortodoxism si protestantism, precum si din perceptia suveranitatii divine in teologia celor doua confesiuni.Nu insist din respect pentru tema topicului,nu opinia mea pe aceasta tema este necesara aici.Am citit recent un studiu extrem de amplu cu tema(titlul postat este tradus.Este mai lung in realitate dar am incercat sa-i surprind esenta) ,,Pavel Evreul" si care se referea la influentele iudaice din teologia Apostolului.Din pacate materialul este atat de amplu si de complex incat mi-ar trebui cel putin doua zile ca sa-l sintetizez si sa-l scriu.Si oricum nu pe acest topic l-as posta,din motivele aratate mai sus.Ce as dori sa precizez este ca in aceea analiza sunt abordate aspecte mai putin discutate despre teologia lui Pavel dar foarte interesante,inclusiv in legatura cu versetele invocate.

Sa nu lungesc:va asigur ca bucuria dialogului este reciproca,sa nu ma uitati,va rog,cu opinia Parintilor Bisericii si poate,daca randuielile dvs va permit,sa-mi spuneti si care a fost opinia duhovnicului dvs.As fi extrem de interesat.Va multumesc si va doresc o seara minunata in Domnul.

[Mihnea Dragomir]

Subiectul s-a mai discutat pe alte topicuri. Desigur, fără a se ajunge la un punct comun cu viziunea (neo)protestantă. Ce rost ar avea să mai insistăm şi aici asupra acestui subiect ?

[catalin2]

În prealabil postat de dobrin7m

PS. Am sa discut si cu duhovnicul meu legat de acest citat din cap. 2 al epistolei catre Efes.

Raspunsulnu e complicat si e de fapt baza credintei noastre. Exact asa credem si noi cum scrie acolo. Adica nimeni nu se poate mantui doar prin fapte, Iisus a venit sa aduca harul, fara de care nu se putea mantui nimeni, oricate fapte ar fi avut (in conceptia lui).
Lui Moise i s-a dat Legea veche, care insa nu avea valoare de mantuire decat dupa ce a fost completata cu harul. Asta nu inseamna ca faptele nu mai au importanta, dimpotriva, creste sau se pierde harul prin ele. E acea sinergie din ortodoxie, harul si vointa. Faptele insemnand tot ce facem, gandim, etc. Dar primul pas este primirea harului, iar aceasta se face prin Taina Mirungerii (dupa ce Botezul ne curata de pacate si urmarile pacatelor stramosilor). Iar apoi primim constant har prin Sfanta Impartasanie.

[catalin2]

În prealabil postat de Scotland The Brave

V-as ramin recunoscator daca imi veti lasa ce v-am cerut din Parintii Bisericii.Noi putem sa argumentam mult si bine,as dori sa vad parerea lor ca sa pot compara cu ce stiu eu din alte surse teologie.Va multumesc.

Ortodocsii sunt cunoscuti si de altii prin faptul ca nu au schimbat nimic, unii spunand chiar sa sunt prea conservatori. Asadar nu e greu de intuit ca Parintii Bisericii spun acelasi lucru ca invatatura ortodoxa, din moment ce invatatura ortodoxa e finisata chiar de acestia. Nu prea aveau cum sa spun ce s-a gandit Luther dupa anul 1500. Luther a criticat o parte a invataturii catolice, care nu mai era la fel cu cea ortodoxa, iar Luther nu avea cum sa cunoasca ortodoxia.
Legat de Sola Fide si Sola Gratia, cred ca diferenta e ca Luther credea ca doar prin credinta (si har) oamenii ajung sa se schimbe si sa faca fapte bune (fapte bune in sensul dat de ei), contributia omului fiind insignifianta. Doar crezand deveneau un fel de roboti si fara vreo contributie erau condusi pe calea cea buna (din cate stiu Luther si urmasii spuneau ca omul nu mai are vointa prin caderea lui Adam).

Acum, in legatura cu credinta si faptele, prezentate si in acel articol http://www.crestinortodox.ro/diverse...1.html#voteaza
E o neintelegere, nu ajunge doar sa credem in Iisus, pentru ca e doar o credinta formala. De aceea e nevoie si de fapte, si credinta si faptele conclucreaza. Pentru ca aceasta credinta nu e fixa, ea trebuie sa creasca. Nu avem nici pe departe o credinta asemanatoare macar cu bobul de mazare, de fapt e extrem de mica. Sutasul si altii vindecati aveau o credinta cu mult mai mare decat noi, si pentru ca il vedeau pe mnatuitor si stiau minunile pe care le faceau. Nu se indoiau ca nu ar putea sa-i vindece si pe ei. Noi nu avem aceasta credinta, ne indoim si chiar si o farama de indoiala sterge tot. De aceea Sfantul Petru cand era pe mare cand s-a indoit putin a inceput sa se scufunde.
Iar Mantuitorul nu a spus doar o parabola ca putem muta muntii si putem face orice minune cu o credinta cat un bob de mustar. Dovada e ca sfintii si cei induhovniciti ajung sa aiba aceasta credinta si pot face aceste minuni. Aceasta dupa ce au crescut in credinta prin fapte (care sunt tot ce gandim si facem, faptele legii, rugaciuni, ganduri, etc.), nu doar ca ei credeau ca exista Iisus, formal ca si noi. Noi in schimb putem beneficia de harul din Sfintele Taine, de aceea preotul alerga la cel care e muribund sa-i dea impartasania, spre a primi harul inainte de moarte).

În prealabil postat de catalin2

Ortodocsii sunt cunoscuti si de altii prin faptul ca nu au schimbat nimic, unii spunand chiar sa sunt prea conservatori. Asadar nu e greu de intuit ca Parintii Bisericii spun acelasi lucru ca invatatura ortodoxa, din moment ce invatatura ortodoxa e finisata chiar de acestia. Nu prea aveau cum sa spun ce s-a gandit Luther dupa anul 1500. Luther a criticat o parte a invataturii catolice, care nu mai era la fel cu cea ortodoxa, iar Luther nu avea cum sa cunoasca ortodoxia.
Legat de Sola Fide si Sola Gratia, cred ca diferenta e ca Luther credea ca doar prin credinta (si har) oamenii ajung sa se schimbe si sa faca fapte bune (fapte bune in sensul dat de ei), contributia omului fiind insignifianta. Doar crezand deveneau un fel de roboti si fara vreo contributie erau condusi pe calea cea buna (din cate stiu Luther si urmasii spuneau ca omul nu mai are vointa prin caderea lui Adam).

Acum, in legatura cu credinta si faptele, prezentate si in acel articol http://www.crestinortodox.ro/diverse...1.html#voteaza
E o neintelegere, nu ajunge doar sa credem in Iisus, pentru ca e doar o credinta formala. De aceea e nevoie si de fapte, si credinta si faptele conclucreaza. Pentru ca aceasta credinta nu e fixa, ea trebuie sa creasca. Nu avem nici pe departe o credinta asemanatoare macar cu bobul de mazare, de fapt e extrem de mica. Sutasul si altii vindecati aveau o credinta cu mult mai mare decat noi, si pentru ca il vedeau pe mnatuitor si stiau minunile pe care le faceau. Nu se indoiau ca nu ar putea sa-i vindece si pe ei. Noi nu avem aceasta credinta, ne indoim si chiar si o farama de indoiala sterge tot. De aceea Sfantul Petru cand era pe mare cand s-a indoit putin a inceput sa se scufunde.
Iar Mantuitorul nu a spus doar o parabola ca putem muta muntii si putem face orice minune cu o credinta cat un bob de mustar. Dovada e ca sfintii si cei induhovniciti ajung sa aiba aceasta credinta si pot face aceste minuni. Aceasta dupa ce au crescut in credinta prin fapte (care sunt tot ce gandim si facem, faptele legii, rugaciuni, ganduri, etc.), nu doar ca ei credeau ca exista Iisus, formal ca si noi. Noi in schimb putem beneficia de harul din Sfintele Taine, de aceea preotul alerga la cel care e muribund sa-i dea impartasania, spre a primi harul inainte de moarte).

Apreciez opinia dvs personala dar nu asta am cerut ci opinia Parintilor Bisericii.Sunt des invocati asadar presupun ca nu sunt o notiune abstracta ci una concreta,cunoscuta,daca intelegeti ce vreau sa spun.Nu o cer pentru a vedea daca spun ceva diferit ci vreau sa vad modul de interpretare.V-as ruga daca o aveti sa o postati daca nu sa imi spuneti daca recent faceti parte dintre ei :) Daca nu stie nimeni unde sa caute sa-mi spuneti si imi caut singur dar am zis ca din moment ce toata lumea ii invoca pe post de scut atunci nu va fi nici o dificultate sa imi spuneti si mie exact ce spun ei.Ar fi fost mai util sa-mi spuneti ,,Poftim,uite,citeste aici"dar spiritul oriental exuberant si creaiv nu este extrem de apropiat de precizia nordica,sa spunem :) Multumesc anticipat.

În prealabil postat de Scotland The Brave

Apreciez opinia dvs personala dar nu asta am cerut ci opinia Parintilor Bisericii.Sunt des invocati asadar presupun ca nu sunt o notiune abstracta ci una concreta,cunoscuta,daca intelegeti ce vreau sa spun.Nu o cer pentru a vedea daca spun ceva diferit ci vreau sa vad modul de interpretare.V-as ruga daca o aveti sa o postati daca nu sa imi spuneti daca recent faceti parte dintre ei :) Daca nu stie nimeni unde sa caute sa-mi spuneti si imi caut singur dar am zis ca din moment ce toata lumea ii invoca pe post de scut atunci nu va fi nici o dificultate sa imi spuneti si mie exact ce spun ei.Ar fi fost mai util sa-mi spuneti ,,Poftim,uite,citeste aici"dar spiritul oriental exuberant si creaiv nu este extrem de apropiat de precizia nordica,sa spunem :) Multumesc anticipat.

Protestantii AUTENTICI, ca acest frate al nostru, fac onoare numelui de crestin. Se poate ca de la ei sa vina suflul reinoirii duhovncicesti...si pentru Rasarit, si pentru Apus...
Frati si surori in Hristos din partea ortodoxa, cati (N)P care sa practice recursul la Sfintii Parinti ati intalnit pana acum? Priviti ce scrie in linkurile postate de mine...nu conteaza ca le-a pus un "nonconformsit oarecum metaconfesional"...

[cristiboss56]

În prealabil postat de Theodor_de_Mopsuestia

Protestantii AUTENTICI, ca acest frate al nostru, fac onoare numelui de crestin. Se poate ca de la ei sa vina suflul reinoirii duhovncicesti...si pentru Rasarit, si pentru Apus...
Frati si surori in Hristos din partea ortodoxa, cati (N)P care sa practice recursul la Sfintii Parinti ati intalnit pana acum? Priviti ce scrie in linkurile postate de mine...nu conteaza ca le-a pus un "nonconformsit oarecum metaconfesional"...

Scot , este un exemplu de urmat , este un exemplu de bun simt in primul rand , si un iubitor autentic de Hristos , un suflet ramas ortodox 100% , un suflet ales , si cred ca pana la urma Scot este cu adevarat Ortodox , un Ortodox in cautari , dar nu un ratacit . Orice om are libertate in cautarea lui , dar rezultatul acestei cautari este cu adevarat important , si sunt sigur ca Scot va avea un rezultat excelent !