Despre viclenia sectantilor

[ioanna]

Deci daca fiecare trebuie sa fie incredintat, inseamna ca nu cel care vrea sa tina sambata greseste ci cel care vrea sa il oblige sa tina duminica.

La fel trebuie incredintat si parintele adventist ce da in paranoia nelasandu-si copilul la examen sambata, nu crezi? Nu exista obligatia Sabatului in NT, indiferent daca e sambata sau duminica. Traditia a impus ca zi de intalnire a crestinilor Duminica, iar noi am pastrat-o, insa Duminica n-are acelasi inteles ca si Sabatul vechi-testamentar. Are rost sa revolutionam si sa distrugem o traditie milenara pentru un simplu moft ,spunandu-le oamenilor: veniti sambata la biserica nu duminica, pentru ca stiti, evreii se intalneau sambata? e absurd. Din punctul meu de vedere comunitatea adventista a ales sa se intalneasca sambata,pentru a se identifica, spre a se deosibi de ceilalti crestini. Asa au facut si primii crestini pentru a se deosebi de evrei, asa au procedat si musulmanii pentru a se diferentia de ceilalti monoteisti, alegandu-si zile diferite de adunare.

În prealabil postat de Adriana3

Deci daca fiecare trebuie sa fie incredintat, inseamna ca nu cel care vrea sa tina sambata greseste ci cel care vrea sa il oblige sa tina duminica. Sa nu mai zic si de toate superstitiile romanesti ca daca ai lucrat duminica sau in zi de sarbatoare, vai ce ti se intampla. Iar in unele carti de spovedanie apare ca pacat muncitul duminica...

PREOTUL: Mantuitorul n-a stricat Legea si proorocii, sau, in general, Vechiul Testament, ci numai l-a inlocuit cu Cel Nou, care este desavarsirea celui Vechi. Testamentul cel Vechi - dupa cum s-a aratat si mai sus - a avut numai un rol de invatator, spre a pregati omenirea pentru primirea lui Mesia: “Astfel ca Legea ne-a fost noua calauza spre Hristos, pentru ca sa ne indreptam din credinta. Iar daca a venit credinta, nu mai suntem sub calauza” (Gal., 3, 24-25). Mantuirea noastra nu mai atarna de implinirea faptelor poruncite de Testamentul Vechi sau de tinerea sambetei, ci de credinta in Iisus, Mantuitorul nostru. Prin Iisus Hristos, Legea (Testamentul Vechi) s-a implinit si a incetat. “Caci Hristos este sfarsitul Legii, spre indreptarea a tot celui care crede” (Rom., 10, 4).


Legea Veche a tinut numai pana la Ioan Botezatorul, ultimul pregatitor al venirii lui Hristos (Matei, 11, 13). Cei de sub regimul ei au fost nascuti sub robie, intocmai ca fiul lui Avraam, din roaba sa, Agar; pe cand cei din Testamentul Nou sunt ca fiul lui Avraam, din sotia sa libera, Sara, fiind nascuti spre libertate si mostenire. Caci Agar si Sara sunt inchipuiri ale celor doua Testamente (Gal., 4, 22-31). Prin urmare, cuvintele Mantuitorului: “Sa nu socotiti ca am venit sa stric Legea sau proorocii” au acest inteles: Eu n-am venit impotriva Legii si a proorocilor, sau: Venirea Mea nu ii este ceva strain, ci, dimpotriva, ea este in deplin acord atat cu Legea lui Moise, cat si cu invatatura, din celelalte carti ale proorocilor (Vechiului Testament), in acest chip, Legea se implineste desavarsit prin Mine - adica prin venirea Mea - deoarece aceasta venire a Mea este insasi tinta ei (Rom., 10, 4).


Iar cuvintele prin care Mantuitorul spune ca nu va trece o iota sau o cirta din Lege pana ce nu se vor face toate, se refera la implinirea lucrurilor proorocite despre El, care s-au implinit intocmai - pana la incheierea Noului Legamant facut prin Sangele Sau si instituit in seara Cinei celei de Taina, Cand legamantul Vechiului Testament a luat sfarsit. Dupa ce a mancat cu ucenicii Sai, Mantuitorul a luat paharul si l-a dat lor zicand: “Acest pahar este Legea cea noua, intru Sangele Meu, care se varsa pentru voi” (Luca, 22, 20).

multa iubire

ps asadar nu e ce spui tu .....--- cel care tine sambata greseste ca nu crede in iisus hristos ---
multa iubire

[Adriana3]

În prealabil postat de the_Listener

Asadar, pe temeiul marturiilor de mai sus reiese clar ca sambata era un semn de legatura intre Dumnezeu si Israel si ca a fost data in urma, numai pentru israeliti (Ies., 3, 16-17), nicidecum pentru intreaga omenire.

Dar legiuirea sambetei nu s-a facut pentru o durata nedeterminata. Apostolul Pavel, in epistola sa catre galateni, ne arata ca “Legea a fost adaugata pentru calcarile de lege, pana cand era sa vina Urmasul (prin urmare pana la venirea Urmasului), Caruia I s-a dat fagaduinta” (Gal., 3, 19). De asemenea, stim ca “sfarsitul legii este Hristos” (Rom., 10, 4). Deci, iata durata de timp pentru care a fost data Legea: pana la venirea Urmasului, Care este Hristos. Legea a fost - dupa cum stim - numai povatuitor catre Hristos, ca sa ne justificam prin credinta. Dupa venirea credintei, nu mai suntem sub povatuitor (Lege) (Gal., 3, 24-25). Vechiul Testament fiind inlocuit, s-a implinit porunca lui Ieremia in care se zice: “Iata, vin zile - zice Domnul - cand Eu voi incheia cu casa lui Israel si cu casa lui Iuda legamant nou. Insa nu ca legamantul pe care l-am incheiat cu parintii lor in ziua cand i-am luat de mana, ca sa-i scot din pamantul Egiptului… Voi pune Legea Mea in launtrul lor si pe inimile lor voi scrie si le voi fi Dumnezeu, iar ei imi vor fi Mie popor” (Ier., 31, 31-33; Evr., 8, 8-10). Aici se vorbeste despre incheierea unei noi legaturi si se arata si timpul cand asezamantul va fi inlocuit cu cel nou. Se naste intrebarea: care legamant va fi inlocuit? Proorocul Ieremia a aratat: “…acela pe care l-am facut cu parintii lor in ziua Cand i-am luat de mana, ca sa-i scot din pamantul Egiptului…”.
In ce consta acest legamant ne arata proorocul Moise: “Domnul Dumnezeul vostru a incheiat cu voi legamant in Horeb. Nu cu parintii nostri a facut Domnul legamantul acesta, ci cu noi, cei ce suntem vii aici astazi… Eu am stat in vremea aceea intre Domnul si intre voi… El a zis: Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, Cel ce te-am scos din pamantul Egiptului, din casa robiei… Cuvintele acestea le-a grait Domnul catre toata adunarea voastra pe munte, din mijlocul focului, al norului, intunericului si al furtunii, cu glas de tunet si altceva n-a mai grait. Si le-a scris pe doua lespezi de piatra si mi le-a dat mie” (Deut., 5, 2-22).
Acest Asezamant, aceasta legatura trebuie sa-i lase loc Noului Asezamant. Deci, inlocuindu-se si dandu-se la o parte legatura cea veche, de la sine cade si sambata - semnul acestei legaturi.
multa iubire

Buun. Pana aici raspuns de nota 10 :) Deci sfarsitul legii este Hristos. Stim insa ca Hristos a venit tocmai ca sa implineasca legea nu ca sa o strice. Deci daca El nu a venit sa strice Legea si proorocii, ba inca a zis ca cine strica chiar si numai una din aceste porunci, foarte mici, si asa invata si pe altii sa faca, mic se va chema in Imparatia Cerurilor, dar cine va face si va invata, acesta mare se va chema in Imparatie. Deci dezvolta, despre ce porunci este vorba? Care Lege a fost scrisa in inima si cugetul oamenilor prin Noul Legamant? :)

În prealabil postat de Adriana3

Buun. Pana aici raspuns de nota 10 :) Deci sfarsitul legii este Hristos. Stim insa ca Hristos a venit tocmai ca sa implineasca legea nu ca sa o strice. Deci daca El nu a venit sa strice Legea si proorocii, ba inca a zis ca cine strica chiar si numai una din aceste porunci, foarte mici, si asa invata si pe altii sa faca, mic se va chema in Imparatia Cerurilor, dar cine va face si va invata, acesta mare se va chema in Imparatie. Deci dezvolta, despre ce porunci este vorba? Care Lege a fost scrisa in inima si cugetul oamenilor prin Noul Legamant? :)

am dat raspunsul inainte despre dilema ta(mesaj 1459 ) .... se vede ca nu ai citit ... legea a fost IMPLINITA si desfintata .... nu mai exista .... NT este iisus hristos si daca il citesti cu atentie o sa vezi ca se repeta toate poruncile FARA SAMBATA .... in noul testament NU VEI GASI vreo porunca sa se tina sambata , dar le vei gasi repetate pe toate celelalte si vei mai gasi si o discutie intre iisus si apostoli cind li se spune sa fringa painea si sa bea vinul IN CINSTEA LUI ... nu ai cum sa il cinstesti pe iisus , adica INVIEREA , DACA NU CINSTESTI ZIUA EI ... DUMINICA ... asta asa pe scurt ....
multa iubire
ps

[Adriana3]

În prealabil postat de the_Listener

PREOTUL: Mantuitorul n-a stricat Legea si proorocii, sau, in general, Vechiul Testament, ci numai l-a inlocuit cu Cel Nou, care este desavarsirea celui Vechi. Testamentul cel Vechi - dupa cum s-a aratat si mai sus - a avut numai un rol de invatator, spre a pregati omenirea pentru primirea lui Mesia: “Astfel ca Legea ne-a fost noua calauza spre Hristos, pentru ca sa ne indreptam din credinta. Iar daca a venit credinta, nu mai suntem sub calauza” (Gal., 3, 24-25). Mantuirea noastra nu mai atarna de implinirea faptelor poruncite de Testamentul Vechi sau de tinerea sambetei, ci de credinta in Iisus, Mantuitorul nostru. Prin Iisus Hristos, Legea (Testamentul Vechi) s-a implinit si a incetat. “Caci Hristos este sfarsitul Legii, spre indreptarea a tot celui care crede” (Rom., 10, 4).


Legea Veche a tinut numai pana la Ioan Botezatorul, ultimul pregatitor al venirii lui Hristos (Matei, 11, 13). Cei de sub regimul ei au fost nascuti sub robie, intocmai ca fiul lui Avraam, din roaba sa, Agar; pe cand cei din Testamentul Nou sunt ca fiul lui Avraam, din sotia sa libera, Sara, fiind nascuti spre libertate si mostenire. Caci Agar si Sara sunt inchipuiri ale celor doua Testamente (Gal., 4, 22-31). Prin urmare, cuvintele Mantuitorului: “Sa nu socotiti ca am venit sa stric Legea sau proorocii” au acest inteles: Eu n-am venit impotriva Legii si a proorocilor, sau: Venirea Mea nu ii este ceva strain, ci, dimpotriva, ea este in deplin acord atat cu Legea lui Moise, cat si cu invatatura, din celelalte carti ale proorocilor (Vechiului Testament), in acest chip, Legea se implineste desavarsit prin Mine - adica prin venirea Mea - deoarece aceasta venire a Mea este insasi tinta ei (Rom., 10, 4).


Iar cuvintele prin care Mantuitorul spune ca nu va trece o iota sau o cirta din Lege pana ce nu se vor face toate, se refera la implinirea lucrurilor proorocite despre El, care s-au implinit intocmai - pana la incheierea Noului Legamant facut prin Sangele Sau si instituit in seara Cinei celei de Taina, Cand legamantul Vechiului Testament a luat sfarsit. Dupa ce a mancat cu ucenicii Sai, Mantuitorul a luat paharul si l-a dat lor zicand: “Acest pahar este Legea cea noua, intru Sangele Meu, care se varsa pentru voi” (Luca, 22, 20).

multa iubire

ps asadar nu e ce spui tu .....--- cel care tine sambata greseste ca nu crede in iisus hristos ---
multa iubire

Iar a scos mascariciul putin nasul la aer. Chiar ma intrebam ce i s-o fi intamplat de a devenit brusc serios :)))

Te cam pripesti cu sfarsitul demonstratiei, pune-ti coiful la loc si treci pe pozitie ca n-ai terminat. Cum ramane cu cei care se vor chema mici in Imparatie daca modifica vreuna din aceste porunci mici, si va fi mare in Imparatie daca va le va face si asa ii va invata si pe altii sa faca?

Cat despre Faptul ca Legea cea Noua este scrisa cu sangele Domnului, nici eu nu am zis altfel, ci dimpotriva, am zis ca tocmai cu Sangele Sau a spalat pacatul tuturor oamenilor din iubire pentru ei si de aceea Legea Lui, iubirea, a fost scrisa in inimile si cugetele tuturor ca sa nu mai aiba nevoie sa ii invete nimeni. A fost scrisa cu Sangele Sau, ca atare cine lucreaza iubirea in mod desavarsit (si pentru dusman) se Impartaseste cu acest sange al Domnului varsat pentru acesti dusmani. Suportand cu dragoste umilinta dusmanului, murim impreuna cu Hristos, ne impartasim de aceeasi moarte ca si El, ne impartasim cu Trupul si Sangele Lui, de aceea trebuie sa-i multumim ca mai trimite si pe cate unul ca tine care sa ne mortifice :)))

[ioanna]

În prealabil postat de Adriana3

Care Lege a fost scrisa in inima si cugetul oamenilor prin Noul Legamant? :)

Legea cea Noua! Iisus a intarit Legea Veche,conferindu-i un sens adanc .
Exemplu : el a promulgat Decaologul in forma sa desavarsita: Fericirile .
In Predica sa de pe munte, Isus duce la împlinire poruncile lui Dumnezeu interiorizand si nuantand exigentele Decalogului. Decalogul împins de Isus în predica de pe munte la ultimele sale exigenţe nu-l mai observăm cu frica sclavului, ci cu iubirea copilului. Legea lui Moise dadea poporului evreu tot ce-i stătea în putinţă, nici nu putea să-i dea mai mult. Îl arăta cu degetul pe duşman, dar nu îl înarma cu forţă ca să-l învingă; îi descoperea boala, dar nu îl vindeca; îi punea sub ochi păcatele, dar nu i le ştergea. Legea lui era un leac, dar un leac care avea nevoie la rândul lui să fie lecuit; cel care a lecuit-o a fost Isus Cristos. Iisus n-a aboli Legea lui Moise, căci n-a venit să o desfiinţeze, ci să desăvârşească fără a adăuga precepte exterioare noi, ci transformă şi reformează rădăcina din care pornesc faptele Legii lui Moise: această rădăcină este inima omului!

Iar exemplele pot continua.

[Adriana3]

În prealabil postat de ioanna

La fel trebuie incredintat si parintele adventist ce da in paranoia nelasandu-si copilul la examen sambata, nu crezi? Nu exista obligatia Sabatului in NT, indiferent daca e sambata sau duminica. Traditia a impus ca zi de intalnire a crestinilor Duminica, iar noi am pastrat-o, insa Duminica n-are acelasi inteles ca si Sabatul vechi-testamentar. Are rost sa revolutionam si sa distrugem o traditie milenara pentru un simplu moft ,spunandu-le oamenilor: veniti sambata la biserica nu duminica, pentru ca stiti, evreii se intalneau sambata? e absurd. Din punctul meu de vedere comunitatea adventista a ales sa se intalneasca sambata,pentru a se identifica, spre a se deosibi de ceilalti crestini. Asa au facut si primii crestini pentru a se deosebi de evrei, asa au procedat si musulmanii pentru a se diferentia de ceilalti monoteisti, alegandu-si zile diferite de adunare.

Sunt deacord cu tine dar nici biserica ortodoxa nu-i usa de biserica din moment ce bunica ma stresa de cu sambata seara sa nu mai cos (faceam mileuri) si daca ma incapatanam sa nu o ascult imi zicea ca imi cos mintea :)) iar surorile devenite habotnice ortodoxe o certau pe mama daca facea mancare duminica, refuzau sa plece la drum duminica si cate si mai cate. Ca sa nu mai zic de faptul ca Iisus ne-a eliberat de legea evreiasca plina de tot felul de ritualuri care mai de care, dar apoi Ortodoxia ne-a inrobit cu altele la fel de multe si complicate. Eu ii inteleg in conditiile astea pe "sectari" ca vor sa se reintoarca la viata de pe vremea apostolilor atata cat se poate intelege ea din Biblie.

[Adriana3]

În prealabil postat de ioanna

Legea cea Noua! Iisus a intarit Legea Veche,conferindu-i un sens adanc .
Exemplu : el a promulgat Decaologul in forma sa desavarsita: Fericirile .
In Predica sa de pe munte, Isus duce la împlinire poruncile lui Dumnezeu interiorizand si nuantand exigentele Decalogului. Decalogul împins de Isus în predica de pe munte la ultimele sale exigenţe nu-l mai observăm cu frica sclavului, ci cu iubirea copilului. Legea lui Moise dadea poporului evreu tot ce-i stătea în putinţă, nici nu putea să-i dea mai mult. Îl arăta cu degetul pe duşman, dar nu îl înarma cu forţă ca să-l învingă; îi descoperea boala, dar nu îl vindeca; îi punea sub ochi păcatele, dar nu i le ştergea. Legea lui era un leac, dar un leac care avea nevoie la rândul lui să fie lecuit; cel care a lecuit-o a fost Isus Cristos. Iisus n-a aboli Legea lui Moise, căci n-a venit să o desfiinţeze, ci să desăvârşească fără a adăuga precepte exterioare noi, ci transformă şi reformează rădăcina din care pornesc faptele Legii lui Moise: această rădăcină este inima omului!

Iar exemplele pot continua.

Cu tine sunt deacord :) Intrebarea era pentru cel care crede ca Legea Veche nu a fost intarita ci desfiintata.
Si tocmai pentru ca sunt deacord cu tine in cele scrise despre intarirea Legii Vechi, nu cred ca Sabatul a fost desfiintat ci ca si toate celelalte, a fost desavarsit. Ramane de inteles cum anume. Ceea ce a dorit Domnul este faptul de a trai duhul Legii si nu litera ei. Ori si sabatul are duhul sau dat de Dumnezeu din iubire pentru noi. A zis Domnul ca omul nu se hraneste doar cu paine ci si cu orice Cuvant de a lui Dumnezeu, deci hrana noastra si odihna noastra trebuie sa mearga si in aceasta directie. Bine ar fi in fiecare zi, sa fie sabat zilnic, dar daca nu se poate, macar o zi pe saptamana tot e bine. Dar intr-adevar, ziua nu trebuie batuta in cuie in mod rigid, ca asa ajungem din nou la litera legii. Si din pacate si Ortodoxia traieste destul de mult la litera legii. Nu toti reusesc sa se desprinda pentru a se inalta pe verticala asa cum foarte frumos ai explicat.

În prealabil postat de Adriana3

Iar a scos mascariciul putin nasul la aer. Chiar ma intrebam ce i s-o fi intamplat de a devenit brusc serios :)))

Te cam pripesti cu sfarsitul demonstratiei, pune-ti coiful la loc si treci pe pozitie ca n-ai terminat. Cum ramane cu cei care se vor chema mici in Imparatie daca modifica vreuna din aceste porunci mici, si va fi mare in Imparatie daca va le va face si asa ii va invata si pe altii sa faca?

mortifice :)))

am spus dar vad ca nu citesti sau nu gindesti ce am spus ...
e LEGEA NOUA .... intelegi? in NOUL TESTAMENT SE REPeta toate poruncile FARA SABAT ....... SI NT SE BAZEAZA PE CREDINTA in iisus hristos .... asadar daca modifici ceva DIN NOUL TESTAMENT vei fi mic in imparatia cerurilor ... offf offf offff ... nu credeam ca trebuie sa repet ce am spus deja
multa iubire
VT desfiintat PRIN IMPLINIRE ....
MULTA IUBIRE
si ia sa vedem in ce crezi tu , sectaro ...
Iata cateva dintre marturiile duhovnicilor despre ecumenism:
Marturii
Pr. Dumitru Staniloaie: "Eu nu sunt pentru ecumenism! A avut dreptate un sarb, Iustin Popovici, care l-a numit panerezia timpurilor noastre"[/COLOR]
Pr. Gheorge Calciu Dumitreasa: "Eu sunt impotriva ecumenismului! O socot cea mai mare erezie a secolului nostru"[/COLOR]
Pr. Arsenie Papacioc: "Sunt impotriva! Pe viata si pe moarte impotriva! Ce ecumenism?"[/COLOR]
Pr. Ardian Fageteanu: "Ecumenismul este o erezie, erezia secolului XX"[/COLOR]
Pr. Ilie Cleopa: "Noi ortodocsii suntem putini dar suntem Biserica intreaga. Noua nu ne lipseste nimic! Noi n-avem ce imprumuta de la protestanti dar nici de la catolici!"[/COLOR]
Pr. Iustin Parvu: "Ecumenismul nu e nascut din parerile bisericilor, ci din gandirea proprie a unor pastori ce nu au nimic profund crestin si religios in ei ci doar o viata politica"[/COLOR]
Cuv. Paisie Aghioratul: "Cu durere in suflet marturisesc ca, dintre toti filounionistii (ecumenistii n.e.) pe care i-am cunoscut, nu am vazut pe nici unul sa aiba nu miez, dar nici macar coaja duhovniceasca. Cu toate acestea, stiu sa vorbeasca despre dragoste si unire, desi ei insisi nu sunt uniti cu Dumnezeu, fiindca nu L-au iubit."[/COLOR]
Sf. Efrem Sirul: "Vai acelora care se intineaza cu blasfemiatorii eretici! Vai acelora care batjocoresc Dumnezeiestile Scripturi! Vai de cei citi murdaresc sfinta credinta cu eresuri sau incheie vreo intelegere cu ereticii

si eu ma alatur lor fara sa clipesc
multa iubire

[ioanna]

În prealabil postat de Adriana3

Dar intr-adevar, ziua nu trebuie batuta in cuie in mod rigid, ca asa ajungem din nou la litera legii. Si din pacate si Ortodoxia traieste destul de mult la litera legii. Nu toti reusesc sa se desprinda pentru a se inalta pe verticala asa cum foarte frumos ai explicat.

In Ortodoxie totul straluceste de frumusete, sa nu confundam Ortodoxia cu lumea ortodoxa. In Ortodoxie, Hristos ne da puterile Sale Dumnezeieşti sau insasi viaţa Sa dumnezeiasca veşnica prin indumnezeire, pe cand El o are pe aceasta prin fire, deci NU, nu putem spune ca Ortodoxia traieste in litera legii, Ortodoxia reprezinta Duhul Legii, eseta vietii traita in har si adevar.

Noi suntem cei care tindem spre formalism, asemeni fariseilor. Exista un episodul sugestiv in acest sens pe care il gasim in Evanghelia dupa Matei, cand fariseii critica pe ucenici pentru ca i-au vazut mancand sambata, iar Iisus le spune „ine Chirios che tu savvatu” (“Domn este si al Sambetei”), cum apare in vechile manuscrise grecesti. (in ed. 2001 s-a tradus cu "este Domn al sambetei") Pentru ca sambata fusese luata in discutie de catre farisei, Iisus le-a raspuns punctual, insa ceea ce intelegem din afirmatia Sa e ca noi nu putem uita niciodata de Hristos si invatatura Sa, nici macar sambata (cand evreii il cinsteau pe Domnul la templu),sa ne aducem aminte ca aceasta indeamna la pietate si compasiune, la iubire si altruism, deci nu putem cadea in formalismul unor slujitori ai templului, caci "[Cineva] mai mare decât templul" este Iisus, iar acesta niciodata n-a lasat oamenii flamanzi, suferinzi, sau alte gesturi ce implica atitudini necrestinesti, pentru a "respecta" Ziua Domnului. In repetate randuri denuntam ipocrizia fariseilor, insa de multe ori cadem in aceleasi atitudini, atunci cand ne facem un “titlu de glorie” ca noi suntem aceia care implinim Porunca asa cum a lasat-o Dumnezeu in VT, deci cinstim ziua de sambata, sau cand tinand Ziua Domnului duminica, tindem spre inactivitate fizica (“e pacat sa muncesti”) si mai putin spre "odihna" spirituala. In ambele cazuri, ne afirmam in mod superficial orgoliul lipsei de pacat, necunoscand constiinta smerita a imperfectiunii proprii si a delicatetei respectului tainei celorlalte persoane. Noi n-ar trebui sa veneram calendarul, adica ziua de sambata (sau duminica), noi ar trebui sa cinstim Ziua Domnului si sa o pazim, iar pazirea nu se rezume la alipirea ei la o zi calendaristica, ci in primul rand ar trebui sa vizeze pazirea semnificatiei ei, pastrarea sensului ei profund care ni l-a dat Iisus, Mantuitorul nostru.

"Iudeu nu este acela care se arată pe dinafară că este Iudeu; şi tăierea împrejur nu este aceea care este pe dinafară, în carne. Ci Iudeu este acela care este Iudeu înăuntru; şi tăierea împrejur este aceea a inimii, în duh, nu în slovă; un astfel de Iudeu îşi scoate lauda nu de la oameni, ci de la Dumnezeu" (Romani 2:28-29).