Pseudo-stiinta si teologia ortodoxa

[neica_nimeni_altul]

În prealabil postat de bogdan81

Nu mai vorbesc de contradictiile intre mecanica newtoniana si cea cuantica, sunt evidente. Asa ca mie nu mi se pare deloc ca stiinta doar aprofundeaza, cred ca isi contrazice de-a dreptul vechile teorii.

În filosofia matematicii, logicismul – programul care își propune să întemeieze matematica pe baze logice, în fapt o reducere a matematicii la logică – este considerat o specie de realism sau platonism matematic. Teza centrală a platonismului matematic este existența unei „realități matematice”, obiectivă, independentă de gândirea noastră. Enunturile matematice sunt despre obiecte abstracte, care există în sine, separat de realitatea pe care o percepem senzorial (existența lor este asemănătoare cu a Ideilor platonice).

Enunțurile matematicii au sens numai în virtutea unor reguli care sunt construite de matematician. Nu există niște „obiecte” la care aceste enunțuri să refere. Un enunț matematic nu poate fi adevărat în mod absolut (chiar dacă este necesar, în comparație cu unul întemeiat empiric) ci doar în interiorul unui anumit sistem de reguli.

[Dumitru73]

În prealabil postat de neica_nimeni_altul

În filosofia matematicii, logicismul – programul care își propune să întemeieze matematica pe baze logice, în fapt o reducere a matematicii la logică – este considerat o specie de realism sau platonism matematic. Teza centrală a platonismului matematic este existența unei „realități matematice”, obiectivă, independentă de gândirea noastră. Enunturile matematice sunt despre obiecte abstracte, care există în sine, separat de realitatea pe care o percepem senzorial (existența lor este asemănătoare cu a Ideilor platonice).

Enunțurile matematicii au sens numai în virtutea unor reguli care sunt construite de matematician. Nu există niște „obiecte” la care aceste enunțuri să refere. Un enunț matematic nu poate fi adevărat în mod absolut (chiar dacă este necesar, în comparație cu unul întemeiat empiric) ci doar în interiorul unui anumit sistem de reguli.

waw ... ce descoperire ...
se pare ca toate constructiile facute dupa aceste modele matematice, nu au aflat asta ...
cand or afla, se vor prabusi toate.
pana si computerul de pe care scrii va colapsa subit.

[neica_nimeni_altul]

Este clarificatoare comparaţia pe care o face Kant, între propria-i teorie a cunoaşterii şi schimbarea produsă de ideile lui N. Copernic asupra concepţiei astronomice despre lume.

Până atunci se explicaseră fenomenele cereşti prin mişcarea corpurilor celeste în jurul pământului.
Copernic le-a explicat mult "mai simplu", admiţând o mişcare a observatorului (a dispărut în acest fel sistemul de referinţă)

Tot aşa empirismul explicase cunoaşterea printr-o influenţă a lucrurilor exercitată asupra intelectului; Kant, dimpotrivă, explică cunoaşterea admiţând, într-un mod oarecum „paradoxal”, că lucrurile se dau după ideile noastre: cugetarea produce mai întâi de toate forma obiectelor. Tocmai de aceea le şi poate cunoaşte a priori! (culmea ştiinţei)

Gândirea reuşeşte, astfel, să-şi formuleze cunoaşterea în principii generale şi necesare. Axiomele geometriei, legea cauzală sunt necesare şi îndeobşte valabile pentru toate experienţele noastre. Rezultă, apoi, că nu poate exista cunoaştere generală, unde să nu se producă o asemenea determinare a obiectelor din partea inteligenţei.

„Lucrurile în sine”, nu mai pot fi supuse funcţiilor sintetice ale inteligenţei, încât nici metafizica în sensul său tradiţional de cunoaştere raţională a absolutului existenţial nu va fi posibilă.

Astfel, realitatea este cea obligată să se modeleze după intelect, şi nu invers.
De aici cunoscuta teză kantiană: Raţiunea nu-şi scoate legile din natură, ci le prescrie ei.

Existenţa matematicii ca ştiinţă ne arată că principiile empirismului sunt insuficiente, şi nu numai, dar deopotrivă fizica pură, metafizica denotă şi ele acest lucru. Problematizarea va fi, în acest context, cum sunt posibile matematica pură, fizica pură, metafizica, sau, într-o formulă generală: cum sunt posibile judecăţile sintetice a priori?

Sau, într-o formulare diferită, cum pot căpăta nişte judecăţi, care nu-şi au izvorul în experienţă, adică apriori şi care nu sunt nici deducţii logice, deci propoziţii analitice, dreptul de valoare de cunoaştere obiectivă, respectiv judecăţi sau propoziţii sintetice?

[Dumitru73]

sincer, parca m-as uita la o piesa de teatru absurd, sau parca l-as citi pe Kafka.

În prealabil postat de Dumitru73

sincer, parca m-as uita la o piesa de teatru absurd, sau parca l-as citi pe Kafka.

Cine este Kafka ?..Iertata fiu...dar imi scapa...nu vrei sa fii mai explicit ..doar nu vrei sa aiba teatrul un final asa ilar...Cu scuzele de rigoare... dar m-ai facut sa zambesc

[Dumitru73]

În prealabil postat de Marilena B

Cine este Kafka ?..Iertata fiu...dar imi scapa...nu vrei sa fii mai explicit ..doar nu vrei sa aiba teatrul un final asa ilar...Cu scuzele de rigoare... dar m-ai facut sa zambesc

Kafka a fost un scriitor.
este considerat a fi geniul absurdului.
situatiile create de al in romanele sale sunt halucinante, absurde si greu de citit, pentru unul caruia nu prea ii place lectura.

În prealabil postat de Dumitru73

Kafka a fost un scriitor.
este considerat a fi geniul absurdului.
situatiile create de al in romanele sale sunt halucinante, absurde si greu de citit, pentru unul caruia nu prea ii place lectura.

Sigur, acum realizez ca acesta era motivul pentru care nu am abordat Kafka in lecturile mele..hahaha...Multumesc ai fost dragut..omul cat traieste invata ...eu clar mai am mult pana departe..Toate cele bune dar cred ca ne indepartam de la subiect si riscam cu atitudinea mea sa inchidem cercul de tot aici.....

[viorel2010]

Ma bucur ca ati cunoscut Ortodoxia!

Avand in vedere ca ati postat peste 1900 de mesaje aici pe forum, va imaginati totusi ca mi-e destul de greu sa caut printre ele.

Insa nu stiu daca imi voi "schimba opinia" ca sa zic asa, pentru ca eu personal nu cred in evolutie precum cred in Hristos. In Hristos cred ca in Mantuitorul si Dumnezeul nostru, pe cand evolutia o consider o teorie larg acceptata de comunitatea internationala, care are si destule dovezi (sunt destul de multe incat nu consider util deocamdata sa le desfasor aici) si cred, ca o opinie strict personala (fara a avea pretentia sa o impun cuiva!), ca Dumnezeu in felul asta a creat, probabil, lumea. Nu stiu daca tine de evolutionismul teist, poate ca da. Este posibil sa "ma supun" unei erezii, sa zic asa, dar avand in vedere ca deocamdata nu exista suficiente argumente prin care sa RESPINGEM evolutia, nu prea avem ce face... Argumentele de natura teologica consider ca nu sunt suficiente in acest domeniu, ar trebui argumente solid stiintifice.

Dar atentie la stilul de abordare cu privire la interpretarile biblice. Daca sunteti convins ca Biblia se interpreteaza ad litteram si ca si noi suntem datori cumva sa interpretam toate pasajele doar asa cum au facut-o Sfintii Parinti, atunci ii dati dreptate lui neica_nimeni, care pe exact aceleasi baze isi sustine geocentrismul "negreselnic" si cu care eu sunt intr-un total dezacord (si ati vazut probabil si de ce!).

In fapt, si eu aveam initial o inclinatie mai mare spre "ipoteza creationista", pentru ca citindu-l pe Seraphim Rose, incepusem sa-i dau dreptate. Dar am inceput sa ma departez de aceasta ipoteza exact in ziua cand am citit primul articol geocentrist pretins ortodox si in care am vazut si argumentele aduse. Si atunci mi-am dat seama ca s-ar putea ca si creationistii sa fi pornit de fapt pe aceleasi baze, si ca din pacate chiar si Seraphim Rose e posibil sa se fi inselat in aceasta privinta. Aceasta convingere mi-a fost ulterior intarita de scrierile lui Kuraev si de o carticica scrisa de dr. Kalomiros.

Deci repet: daca dvs considerati ca Dumnezeu a creat lumea acum 6000 de ani si in fix 6 zile, e libertatea dvs deplina pe care o respect. Dar eu personal inclin sa cred ca sunt destul de puternice dovezile aduse de astrofizica, de geologie si de paleontologie care pledeaza in favoarea unei lumi "vechi": 13,7 miliarde de ani.

In plus am citit si eu lucrari precum "Creationismul stiintific" de Henry Morris si, desi pare a avea dreptate in destul de multe situatii, e totusi de remarcat ca nu este obiectiv. Isi alege cu grija doar acele argumente care ii sunt pe deplin favorabile, ignorand sau distorsionand cu buna stiinta pe cele care ii sunt defavorabile. Si exact acelasi lucru l-a remarcat Kuraev printre adeptii protestanti ai creationismului. Ori eu sunt de parere ca nu e o treaba tocmai "ortodoxa" metoda filtrarii argumentelor doar ca sa iti "iasa ca in Biblie".

Ca fapt divers, la fel procedeaza si ateii atunci cand sustin ca stiinta demonstreaza inexistenta lui Dumnezeu. Ei considera invers: ca toate experientele mistice si religioase sunt pure povesti, falsuri sau simple sarlatanii. Ori e greu de acceptat asa ceva de catre orice om minim onest, care merge in cautarea adevarului.